Tulburarile legate de consumul de substante halucinogene

Tulburarile legate de consumul de substante halucinogene
Halucinogenele sunt grupuri de substante chimice diferite care determina modificari in procesul de gindire, perceptive a lumii fizice si simtul trecerii timpului la o persoana. Halucinogenele pot fi gasite natural in unele plante sau pot fi sintetizate in laborator. Cele mai multe halucinogene sunt consumate abuziv ca droguri recreationale. Sunt denumite si droguri psihedelice.

Halucinogenele sunt la fel de vechi ca si civilizatia umana. Multe culturi scriu despre consumul anumitor plante pentru a induce viziuni sau a altera perceptia realitatii. Frecvent aceste halucinogene au fost parte din experientele religioase sau profetice. Desi sunt cunoscute citeva sute de plante care contin compusi halucinogeni, cele mai multe halucinogene sunt sintetizate in laboratoare ilegale pentru a fi vidute ca droguri de strada. Cel mai bine cunoscut este acidul dietilamid lysergic sau LSD, mescalina, psilocibina si MDMA-ecstasy.

Feniciclidina sau praful ingerilor poate produce halucinatii cum pot fi amfetaminele si marijuana dar aceste droguri nu sunt considerate halucinogene clasice.

Desi halucinogenele produc efecte sociale si psihologice similar apartin diferitelor grupuri de substante. Totusi toate par a afecta creierul in acelasi mod. Desi mecanismul actiunii lor nu este pe deplin cunoscut cercetatorii arata ca se leaga de receptorul serotoninic din creier.

Serotonina
este un transmitator neural care faciliteaza transmisia impulsurilor nervoase in creier fiind asociat cu stare de bine si alte raspunsuri psihologice. Cind un halucinogen se leaga de receptorul de serotonina, serotonina este blocata iar transmisia nervoasa este alterata. Apare cresterea serotoninei in creier determinind dezorientare, alterare a simtului vazului, auzului si tactil, dezorientare in timp si spatiu si alterari ale comprotamentului. In cazul intoxicatiei cu halucinogeni totusi o persoana nu este normal deliranta, inconstienta sau disociata. Persoana este constienta de aceste modificari cauzate de halucinogen.

Prezentarea drogurilor

LSD:

LSD este cel mai cunoscut si mai puternic dintre halucinogeni. A fost sintetizat prima data de catre Alfred Hoffman pentru o companie farmaceutica din Germania in 1938 in cautarea unui remediu pentru cefalee. Hoffman descopera proprietatile halucinogene ale LSD accidental in 1943. Drogul devine popular printer hippiotii de la mijlocul anilor 1960 pentru care proprietatile drogului ofereau acestora o fereastra catre accentuarea creativitatii. Drogul este present si in semintele florii de buna-dimineata.
LSD pur este o substanta alba, cristalina sub forma de pulbere care se dizolva usor in apa desi contaminarea determina culoarea de maro sau galben. A fost clasificat drept un drog in 1970-adica nu are folosinta medicala sau legala si are un inalt potential de abuz. Nu este usor de sintetizat intr-un laborator de domiciliu iar unele dintre ingredientele sale sunt substante controlate si dificil de obtinut. Totusi LSD este foarte puternic iar o cantitate mica poate produce un numar mare de doze.
Pe strada LSD este vindut sub diferite forme. Microdozele sunt pastile mici cit un bold. Exista o forma lichida aplicata pe benzi subtiri de gelatina. LSD lichid poate fi sub forma de spray pe cuburi de zahar. Forma cea mai comuna a drogului este LSD lichid spreyat pe o hirtie absorbanta si uscat. Hirtia printata colorat este impartita in mici patrate, fiecare fiind o doza. LSD lichid poate fi sprayat si pe spatele unui timbru postal si lins.

Piperidina si ketamina:

Derivatii de piperidina si ketamina sunt droguri halucinogene. Piperidina a fost dezvoltata mai intit in 1950 ca un anestezic disociativ si analgesic. A fost curind scos din uz datorita recatiilor psihologice severe: disforie, agitatie si comportament psihotic. A fost folosit in medicina veterinara in 1960 si a devenit un drog popular rapid. Manifestarile clinice sunt extreme de variabile. Pacientul poate parea calm sau salbatic, dezorientat, violent, stupuros sau in coma in functie de doza ingerata. Ataxia, grimasele, bruxismul, rigiditatea muscular si miocloniile sunt commune. Temperatura, frecventa cardiac si presiunea sanguina sunt ridicate. Determina hipertermie severa, rabdomioliza si insuficienta renala mioglobinurica.
Ketamina similara structural cu piperadina este astazi folosita ca anstezic disociativ. Denumita special K este un drog popular.

Mescaline:

Mescaline este un hallucinogen natural dintr-o planta. Sursa sa primara este cactusul Lophophora williamsii. Acest cactus este originar in Sud-Vestul SUA si Mexic. Planta verde-albastruie este fara spini si contine in virf o coroana ca un buton cu mescaline. Aceasta poate fi mincata sau facuta ceai. Mescaline este si un ingredient activ al cel putin 10 tipuri de cactusi din genul Trichocereus native in America de Sud.
Mescaline a fost izolata pentru prima data de chimistul german Arthur Hefftner in 1897 si sintetizata intr-un laborator in 1919. S-au facut experimente cu drogul pentru a-i verifica calitatile medicale dar fara success. Totusi cactusul este cultivat. Este folosit in practicile indigenilor indieni.
In 1970 mescalina este clasificata drept drog.

Psilocibina:

Psilocibina este ingredientul activ cunoscut pe strada drept ciupercile magice sau ciupercile mexicane. Exista citeva specii de ciuperci care contin substanta. Ciupercile sunt gatite si mincate sau uscate si fierte pentru ceai. Desi psilocibina poate fi facuta sintetic in laborator nu exista piata pentru substanta sintetica iar toata catitatea de drog provine din ciupercile cultivate.

MDMA:

MDMA prescurtarea pentru 3, 4-metilendioximetamfetamina sau ecstasy, TXC sau Adam a devenit un drog popular din 1980. A fost sintetizat in 1912 de o companie farmaceutica germana cautind un nou compus care sa opreasca hemoragiile. Compania a inregistrat drogul ca supresant al apetitului in 1950 dar folosirea sa a fost intrerupta cind s-au descoperit proprietatile halucinogene.
In 1980 medicii au experimentat cu drogul, care era atunci legal ca o cale de a ajuta pacientii sa devina mai empatici. Consumul recreational a urmat imediat. Drogul a fost declarat illegal in 1985. MDMA este un drog popular in cluburi si poate fi obtinut la petreceri. Este solid in tablete, atractiv deoarece combina efectele stimulante care permit dansul pentru ore intregi cu sentimental de empatie, reduce anxietatea si inhibitia, da euforie.

Cause si factori de risc

O cauza a consumului de halucinogeni este ca acestia sunt atractivi ca droguri recreationale din urmatoarele motive:
- dau dependenta minima si nu exista simptome de sevraj la oprirea lor
- produc putine efecte adverse severe sau debilitante psihic
- nu produc de obicei iluzii, stupor excesiv sau stimulare excesiva
- nu determina pierderea memoriei la folosirea ocazionala
- sunt usor disponibile
- produc stare de euforie care da iluzia cresterii creativitatii, empatiei sau a atentiei
- decesele prin supradoza sunt rare.

Pe de alta parte halucinogenele puternice precum LSD pot cauza infricosare si anxietate evocind experiente emotionale cunoscute drept calatorii de cosmar. Scurte moment traite in trecut apar necontrolabil fara a consuma drogul pentru luni dupa o singura doza. In timpul intoxicatiei cu halucinogene realitatea poate fi atit de alterata incit o persoana se poate rani crezind ca poate zbura de pe cladiri. Halucinogenele pot induce sau cauza agravarea tulburarilor psihiatrice cum este anxietatea, depresia si psihoza. Pot cauza paranoia, pierderea memoriei pe termen lung, modificari de personalitate mai ales daca exista o tulburare latenta de personalitate si dependenta psihologica fata de drog.

Semne si simptome

Desi nu toti cercetatorii sunt inca de accord se recunosc doua afectiuni mentale determinate de halucinogene: dependenta si abuzul. Dependenta este consumul continu al halucinogenelor chiar si cind substanta cauzeaza individului diferite probleme semnificative sau cind individul recunoaste efectele adverse (afectarea memoriei in intoxicatie, atacuri de anxietate, flashbacks) dar continua sa foloseasca substanta. Cautarea continua a halucinogenelor dupa o perioada de timp de abstinenta a fost raportata. Abuzul de halucinogene este consumul repetat chiar si cind au determinat afectarea individului si intrerup capacitatea acestuia de a se prezenta la lucru, scoala sau acasa, dar consumul nu este atit de frecvent ca la dependenti. Fata de aceste doua tulburari Asociatia Americana Psihiatrica recunoaste opt afectiuni induse de halucinogene, acestea fiind urmatoarele:
- intoxicatia cu halucinogene
- tulburarea perceptiei persistenta prin halucinogene - flashbacks
- delirul determinat de halucinogene
- tulburarea psihotica asociata cu iluzii indusa halucinogenic
- tulburarea psihotica asociata cu halucinoatii indusa de halucinogene
- tulburarea afectivitatii indusa halucinogenic
- tulburarea anxioasa indusa halucinogenic
- alte tulburari asociate halucinogenelor neclasificate.

Simptomele psihologice:
Halucinogenii lucreaza primar asupra perceptiei realitatii. De obicei nu creeaza halucinatii adevarate, care sunt imagini si sunete imaginate in absenta unui factor corespondent cu realitatea. Acestia altereaza perceptia a ceva care este prezent fizic. O fata apare a se topi sau culorile pot deveni stralucitoare, se pot misca sau modifica forma. Sunetele pot fi vazute si nu auzite.

Mai mult decit cu alte droguri, statusul mental al consumatorului de halucinogene si mediul in care drogul este luat influenteaza experienta consumatorului. LSD in special este cunoscut pentru simptomele care variaza de la experiente psihedelice pina la anxietate si atacuri de panica. Experientele anterioare bune cu drogul nu garanteaza continuarea lor. Persoanele cu istoric de tulburari psihiatrice vor experimenta mai degraba reactii primejdioase ca si cei care primesc drogul fara a sti.

Principalele simptome psihologice ale halucinogenelor sunt urmatoarele:
- distorsiunea vizuala, tactila si auditiva
- dezorientarea in timp si spatiu
- confuzia ca sunetele se vad si imaginile se aud
- iluzia invulnerabilitatii fizice
- paranoia
- alterarea judecatii si luarea de riscuri
- atacuri de panica, flashbacks dupace drogul a fost eliminat din corp
- calm fals, reduce inhibitia, creste empatia
- euforie, pierderea memoriei pe termen lung
- afecteaza concentrarea si motivatia
- modificari ale personalitatii mai ales daca exista o boala mentala latenta
- dependenta psihica a drogului.

Normal mescalina si psilocibina produc efecte mai usoare decit LSD. In timpul folosirii unui singur drog consumatorul poate experimenta o varietate de simptome. Starea afectiva se poate transforma de la cea de fericire la tristete sau de la placuta la infricosare si inapoi la placuta de citeva ori. Unele simptome apar primar la MDMA.
Desi efectele primare ale halucinogenelor sunt asupra perceptiilor apar si unele simptome fizice.

Simptomele fizice
cuprind urmatoarele:
- cresterea presiunii singelui
- cresterea frecventei batailor cardiace
- greata si varsaturi mai ales la mescaline si psilocibina
- vedere incetosata care se mentine dupace drogul a fost epuizat din organism
- coordonare proasta, pupile marite
- transpiratii profuse, diaree la halucinogenele din plante
- neliniste, crampe musculare mai ales incheieturi incordate la MDMA
- deshidratare, cresterea severa a temperaturii corpului conducind la convulsii.

Tratament

Tratamentul acut doreste prevenirea autovatamarii pacientului sau heteroagresiunea. Deoarece majoritatea persoanelor care experimenteaza intoxicatia cu halucinogene ramin ancorati in realitate, sustinerea psihologica in cazul unei experiente negative, anxietatii, atacului de panica sau a paranoiei este de ajutor. Pacientii sunt mentinuti calmi, intr-un mediu placut si luminous si sunt incurajati sa se plimbe in timp ce sunt ajutati sa ramina orientati in realitate. Ocazional se administreaza lorazepam pentru anxietate. Cel mai mare risc amenintator de viata este asociat cu consumul de MDMA. Consumatorii pot dezvolta temperaturi corporale periculos de mari. Reducerea temperaturii pacientului este esentiala in tratamentul acut.

Tratarea a efectelor pe perioada lunga ale halucinogenelor implica folosirea de psihoterapie dupa ce drogul a fost interupt. Multe persoane gasesc grupurile de sustinere cu programe de 12 pasi de ajutor. In plus tulburarile psihiatrice asociate trebuie diagnosticate si tratate.

Daca apare rabdomioliza aceasta trebuie tratata cu refacerea volumului intravenous si alcalinizarea urinii. Benzodiazepinele sunt de electie in tratamentul anxietatii si a pacientilor agitati. Ele reduc anxietatea si efectele simpatomimetice ale halucinogenelor. Fenodiazepinele trebuie evitate. Ele pot reduce convulsiile iar efectelor lor anticolinergice doar agraveaza hipertermia si tahicardia pacientului. Rolul butirofenonelor, particular al droperidol si haloperidol este mai putin clar. Condamnate de unii ca fiind epileptogene ramin in folosinta pentru pacientii violenti si psihotici.

Hipertensiunea si tahicardia rar necesita alt tratament in afara de benzodiazepine. In cazuri rare tratamentul cu nifedipina sau nitroprusiat poate fi indicat. Se vor evita betablocantele deoarece multe dintre aceste medicamente au efecte alfa si beta adrenergice.

Deoarece halucinogenele nu sunt psihic adictive multe persoane pot sa se opreasca din consum. Totusi consumatorii ramin vinati de problemele cornice precum flashbacks sau tulburari ale afectivitatii si anxietate care apar fara consum sau sunt agravate de consumul de halucinogene. Este dificil de prezis cine va suferi de complicatii pe termen lung si cine nu.

Data actualizare: 31-01-2014 | creare: 10-03-2011 | Vizite: 10155

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK