Abces mamar

Glanda mamară este un organ cu excreție externă în consistența căruia se găsesc canale/ducte galactofore orientate spre mamelon (papila mamară) și zona ce-l înconjoară, denumită areolă. În aceste ducte, în tipul lactației din perioada post-partum, se acumulează laptele destinat hrănirii bebelușului. (1)
Abcesul este o colecție purulentă, dureroasă. Majoritatea abceselor se dezvoltă sub piele, cauza principală fiind un proces infecțios bacterian.
Abcesele formate în țesutul mamar sunt adesea asociate cu mastita, o afecțiune însoțită de dureri în zona sânilor și inflamație. O mastită netratată conduce la formarea abceselor.
Majoritatea abceselor sunt cauzate de infecții bacteriene. Aceste bacterii intră în țesutul mamar prin mici leziuni ale pielii deobicei aflate în jurul mamelonului, adesea rezultate în urma alăptării.
Atunci când bacteriile intră în organism, sistemul imunitar încearcă sa le înlăture, trimițând celulele albe ale sângelui, în zona afectată. În urma procesului infecțios, țesutul își pierde vitalitatea, rezultând astfel formarea unor spații mici, goale, în care se va acumula material purulent. Puroiul este un amestec de țesut mort, celule albe și bacterii. În timp ce infecția progresează, abcesul se dezvoltă, crește în volum și devine mai dureros, odată ce o cantitate mai mare de material purulent este produsă.
Femeile care fumează prezintă un risc crescut de a dezvolta mastită, chiar dacă nu alăptează. Infecțiile de asemenea pot sa apară în urma unei creșteri exagerate a numărului de bacterii care există în mod normal în ducte. Această creștere a populației bacteriene influențează stagnarea laptelui și blocarea ductelor prin care acesta circulă. (2)
Abcesele mamare sunt mai comune în perioada de alăptare dar apar și la femeile care nu alăptează. Este importantă eliminarea unei patologii mai serioase, precum cancerul mamar atunci când o femeie ce nu alăptează dezvoltă un abces, deoarece semnele și simptomele pot fi asemănătoare. Majoritatea persoanelor afectate sunt femeile dar afecțiunea se poate instala și la bărbați.
Abcesele mamare formate în perioada lactației sunt cauzate de bacterii din genul Staphylococcus (aureus) spp. și Streptococcus spp. În cazul celor formate la femeile ce nu alăptează, flora bacteriană este formată din S. aureus, g. Streptococcus, și bacterii anaerobe.
Abcesele asociate cu lactația deobicei încep print-o abraziune a țesutului din jurul mamelonului, oferind astfel bacteriilor o nișă de intrare. Infecția se instalează în a doua săptămână post-partum și se datorează stagnării laptelui în ducte. (3, 4)

Cauze

Mastita reprezintă un proces infecțios al țesutului mamar, semnalat frecvent în perioada alăptării (aproximativ 1%-3% dintre femei). Poate să intervină atunci când bacteriile, deobicei cele prezente în gura bebelușului, trec prin mamelon în ductele galactofore.
Cel mai adesea, această infecție apare în primele luni post-partum, 1-3 luni însă se poate instala și la femeile care nu au nascut recent sau cele aflate la menopauză. Alte cauze ale infecției includ, mastita cronică și o formă rară de cancer (carcinomul inflamator).
La femeile cu o stare de sănătate bună, mastita este rară dar în cazul celor cu diabet sau boli cronice, autoimune și SIDA, susceptibilitatea crește.
Piercingurile și implanturile mamare au fost asociate cu abcesele mamare subareolare. (3, 4)
Creșterea în volum a sânului și eliminarea incompletă a secreției lactate, pot contribui la instalarea mastitei, chiar cu o simptomatologie mai gravă.
Mastita cronică se instalează la femeile ce nu alăptează. În perioada menopazei, infecțiile localizate la nivelul sânului pot fi asociate cu inflamația cronică a ductelor. Schimbările hormonale din organism pot cauza blocarea ductelor galactofore prin acumularea de resturi celulare epiteliale, favorizând instalarea unei infecții bacteriene. Procesul infecțios are tendința de reapariție chiar și după urmarea unui tratament cu antibiotice. (3)
Alte cauze ale abcesului mamar: infectarea unui chist sebaceu și hidrosadenita supurativă.

Simptome

Pacienta se va prezenta la medic cu:

• durere
• roșeață
• temperatură crescută a sânului
• creșterea în volum și indurarea țesutului
• stare de oboseală
• febră și frisoane

De asemenea, simptome precum greață, vomă și drenajul unui material purulent de la nivelul mamelonului sunt sesizate. (3, 4)

Când trebuie apelat la medic

Este recomandat să se apeleze la medic imediat ce se suspicionează o formațiune la nivelul sânului, chiar și în perioada alăptării. De asemenea dacă sunt sesizate:

• descărcări lichide anormale prin mameloane
• durere resimțită la nivelul sânului de lungă durată, ce împiedică desfășurarea activităților de zi cu zi
• prezența simptomelor asociate, roșeață, creșterea în volum a țesului ce interferează cu alăptatul
• prezența unei mase sau a unui nodul la nivelul sânului ce nu dispare după încetarea perioadei de alăptare. (1)

Diagnostic

Diagnosticul în general se pune în urma unui examen fizic.
La examenul fizic, se poate observa eritem, la palpație, indurația țesutului însoțită de căldură iar sub piele poate fi simțită o masă sau o zonă fluctuentă. În plus, în cazurile în care există un proces infecțios mai grav, scurgerea unui material purulent. (3)
Masele non-canceroase precum abcesele sunt adesea de consisteță tare și la palpație se poate constata mobilitatea formațiunii sub piele. Marginile formațiunii sunt adesea regulate și bine definite. Cel mai des se întâlnesc cazuri de abcese la pacientele cu vârsta cuprinsă între 15 și 45 de ani. (1)
Ecografia poate fi de ajutor în diferențierea dintre mastita simplă și abces ori în diagnosticarea unui abces aflat în profunzimea țesutului. Dacă în timpul examenului este depistat un abces, aspirația sau drenajul chirurgical și antibioticele pe cale intravenoasă sunt necesare.
De asemenea se pot realiza culturi bacteriene din laptele mamar ori din material recoltat printr-o seringă dintr-un abces, probe ce pot determina ce tip de microorganism a cauzat instalarea infecției, astfel medicul va lua o decizie în privința tipului de antibiotice ce vor fi prescrise în vederea tratametului.
Pacientelor ce nu alăptează și prezintă mastită, ori celor care nu răspund la tratament, li se vor realiza o mamogramă sau o biopsie din țesutul mamar. Este o măsură de precauție deoarece o formă rară de cancer mamar poate mima simptomele mastitei. (3)

Tratament

Pentru înlăturarea durerii, pot fi recomandate analgezice ce nu modifică compoziția laptelui așadar nu va fi afectat alăptatul.
De asemenea, se recomandă eliminarea frecventă a secreției lactate din sânul afectat, chiar dacă poate fi dureros, fiind prevenită astfel creșterea în volum a țesutului și blocarea ductelor, evenimente ce ar putea agrava mastita. Se poate utiliza o pompă pentru a elimina complet secreția din sânul afectat. Totuși alăptarea efectivă a bebelușului din sânul afectat trebuie evitată atunci când există un abces.
Se pot aplica comprese calde înainte și după alăptare, metodă ce poate ameliora disconfortul și prevenirea blocării ductelor. Dacă metoda nu este eficientă, se poate încerca aplicarea cuburilor de gheață imediat după alăptare. Este de evitat aplicarea cuburilor de gheață înaintea alăptatului, deoarece acestea pot încetini curgerea laptelui.
Este necesară alimentația echilibrată și o dietă hidrică adecvată. Dehidratarea și o alimentație necorespunzătorare pot scădea cantitatea de lapte și pot intensifica simptomele.
Este de evitat purtarea sutienelor și a hainelor prea strâmte.
Igiena corporală este importantă, spălarea sânilor după alăptare și utilizarea cremelor hidratante pot contribui la prevenirea formarării leziunilor în jurul mamelonului. (3, 4)
Pentru mastita simplă, fără abces, vor fi recomandate antibioticele orale.
Mastita cronică în afara perioadei de alăptare poate fi complicată. Episoadele recurente de mastită sunt foarte comune. Ocazional, acest tip de infecție răspunde foarte greu la tratamentul cu antibiotice. Observarea evoluției de către medic este absolut necesară în acest caz.
Dacă procesul infecțios se agravează, în ciuda tratamentului cu antibiotice sau dacă este prezent un abces, atunci tratamentul chirurgical este cel necesar.
Prezența unui abces impune drenarea acestuia. După anestezierea locală a țesutului, medicul va drena abcesul prin aspirație, cu ajutorul unui ac/seringă sau o mică incizie.
Dacă abcesul se află în grosimea țesutului mamar, atunci o operație mai amplă de drenare va fi necesară. Procedura se va desfășura sub anestezie generală pentru a minimiza durerea și a drena complet abcesul. După intervenția chirurgicală vor fi administrate antibiotice. (1)

Prognostic

Majoritatea cazurilor izolate de abcese mamare se vindecă bine, însă anumite femei au parte de infecții recurente, însoțite de durere, cicatrici și scăderea calității vieții.
În urma mastitei, procesul de revenire durează între 2-3 săptămâni. Femeile care continuă sa prezinte simptome ale mastitei după 5 săptămâni, trebuie să fie evaluate pentru a exclude o cauză malignă.

Complicații

• cicatrici
• asimetria sânilor
• dureri
• apariția unei fistule. (3)

Prevenția

Uneori apariția mastitei este inevitabilă. Unele femei sunt mai susceptibile, în special cele care alăptează pentru prima dată. În general, metodele de prevenție sunt:

• alăptarea din ambii sâni
• golirea sânilor complet pentru a preveni creșterea în volum alături de blocarea ductelor
• aplicarea tehnicilor de alăptare corecte
• prevenirea unui mediu umed în zona sânilor
• evitarea dehidratării
• o bună igienă corporală. (1)

În cazul cancerului, rar se întâlnesc simptome precum durere și inflamație. Cu toate acestea o formă rară de cancer mamar poate determina simptome similare cu cele ale unui abces, de aceea este importantă evaluarea periodică a sânilor și a stării de sănătate în general.