Atrofia cerebrală difuză

Atrofia reprezintă procesul prin care are loc o diminuare progresivă și ireversibilă a unui țesut sau organ. În cazul creierului, atrofia se referă la scăderea parenchimului cerebral, pierderea celulelor nervoase (neuroni) și a conexiunilor dintre ei (sinapse) și reducerea capacității intelectuale până la instalarea demenței.
Atrofia cerebrală poate fi o tulburare dobândită, ceea ce înseamnă că a existat o dezvoltare normală și o funcționalitate corectă însă datorită unor factori, la un moment dat creierul a început să-și reducă activitatea, s-au pierdut neuroni în final rezultând o degenerare structurală.

Atrofia cerebrală poate fi difuză, ceea ce înseamnă că întregul encefal pierde din substanță, sau poate fi focală caracterizată prin prezența mai multor puncte în care se instalează atrofia, astfel are loc abolirea funcțiilor de control deservite de acestea.

În general, atrofia cerebrală se instalează odată cu înaintarea în vârstă dar unele afecțiuni impun modul și rata de progresie a acesteia. (6)

Cauzele atrofiei cerebrale difuze

Atrofia cerebrală difuză are ca etiologie:

• vârsta înaintată
• accidentul vascular cerebral și leziunile craniene traumatice
• boala Alzheimer, boala Pick și demența fronto-temporală
• boala Huntington
• leucodistrofia
• encefalomielopatia
• scleroza multiplă
• bolile infecțioase: encefalite, HIV
• consumul de alcool și droguri
• factorii genetici

Simptome

Atrofia cerebrală difuză se manifestă prin diminuarea capacității intelectuale până la instalarea demenței totale. Afecțiunea poate afecta viața pacientului. (1)

Pot fi observate:

• probleme de memorie, specifice bolii Alzheimer, demenței frontotemportale, bolii Huntington și a demenței în general
• degenerarea capacității lingvistice
• modificări psihologice caracterizate prin: depresie, apatie, anxietate
• modificări comportamentale, apar însă mai rar, atunci când atrofia cuprinde lobul frontal
• modificarea mișcărilor, simptom specific bolii Parkinson
• probleme respiratorii, ale tubului digestiv și cardiovasculare, tonus muscular scăzut, de asemenea afectarea proceselor metabolice, a termoreglării și reacții reflexe scăzute. (4)

De obicei, în cazul leziunilor traumatice de intensitate medie, nu se înregistrează o progresie avansată, însă atunci când au loc traumatisme de intensitate severă, pierderea de țesut nervos este de aproximativ 5% pe an și apare sub forma unei atrofii generalizate (difuze), ce cuprinde întreg creierul sau sub formă localizată (focală), în anumite regiuni cerebrale.

În primă fază, are loc afectarea imediată biomecanică a țesutului ca răspuns la extinderea excesivă sau compresie. Faza a doua se desfășoară în câteva minute de la momentul traumatismului și este asociată cu instalarea procesului inflamator, tumefacție și creșterea presiunii intracraniene. În timp, luni, ani sau zeci de ani, aceste procese pot genera schimbarea creierului atât structural cât și funcțional, asociate cu atrofie cerebrală, pierderea graduală a neuronilor și a sinapselor, neurodegenerare și declin gradual funcțional.

S-a observat faptul că encefalopatia traumatică cronică și boala Alzheimer prezintă aceeași cale degenerativă la nivel molecular și celular. (4)

Volumul creierului scade odată cu procesul de îmbătrânire. Substanța cenușie începe să-și modifice volumul încă din copilărie, iar în perioada adultă substanța albă fiind cea afectată. În jurul vârstei de 35 de ani, volumul creierului în general începe să scadă cu o rată de aproximativ 0,2% pe an și ajunge la o rată de 0,5% pe an până la vârsta de 60 de ani. (2)

Muți factori sunt implicați în procesul de atrofie cerebrală, unul dintre aceștia fiind nivelul crescut de aminoacizi în sânge și anume: hemocisteina. Studiile au demonstrat faptul că nivelul crescut de hemocisteină crește posibilitatea apariției bolii Alzheimer și în consecință apariția atrofiei cerebrale difuze.

Într-un studiu, s-a investigat rolul vitaminelor din complexul B în reglarea nivelului de hemociestină. La fiecare 6 luni, voluntarilor li s-au administrat doze crescute de vitamine B și acid folic, timp de 2 ani. La încheierea studiului, s-a observat că acțiunea acestui complex vitaminic a avut efecte notabile asupra nivelului de hemocisteină în sânge, acesta înregistrând o descreștere de 22,5%. (3)

În urma unui studiu realizat asupra persoanelor la care s-a semnalat hipertensiune în jurul vârstei de 40 de ani, s-a observat că acestea au prezentat un volum mai mic al creierului atunci cand au împlinit vârsta de 70 de ani. Volumul creierului reprezentând un indicator al stării de sănătate.

Aceste persoane au fost susceptibile de afectarea vaselor sangvine cerebrale și creșterea riscului de apariție a AVC. Hipertensiunea a fost asociata și cu ricul de apariție a demenței și a altor tipuri de declin cognitiv. (5)

Multe studii afirmă faptul că un consum exagerat de alcool conduce la instalarea atrofiei cerebrale. S-a constat că la persoanele care consumă cantități crescute de alcool, volumul creierului scade cu 1,6%, comparativ cu persoanele care nu consumă deloc alcool sau foarte puțin. De asemenea se pare că această descreștere a volumului este mai accentuată în cazul femeilor, efectele negative fiind resimțite de către acestea în special atunci când ating vârsta de 70 de ani. (7)

Diagnostic

Diagnosticul se pune pe baza simptomelor clinice și a rezultatelor obținute în urma investigațiilor:

• tomografie computerizată (CT) și rezonanță magnetică nucleară (RMN)

În urma investigațiilor, se pot deosebi:

• o atrofie cerebrală pură, în care se pot vizualiza lărgirea șanțurilor corticale și a scizurii interemisferice, fără dilatarea ventriculelor sau
• atrofie subcorticală, evidențiată prin scăderea volumului nucleilor centrali și creșterea în dimensiune a sistemului ventricular. De asemenea se pot vizualiza: lărgirea spațiului subarahnoidian și a sistemului ventricular. (6)

Tratament

Nu există un tratament specific care să inducă reversia atrofiei cerebrale difuze. Singurul tratament care se poate administra, este bazat pe stimularea funcțiilor nervoase și medicamentele specifice pentru bolile care au generat instalarea atrofiei.

Controlul tensiunii arteriale și a alimentației sunt recomandate. Unele cercetări sugerează faptul ca exercițiul fizic poate încetini evoluția atrofiei. Este recomandat, de asemenea, exercițiul creierului prin stimulare cognitivă. Persoanele trebuie să fie astfel, active atât fizic cât și mental și să existe un consum rațional în ceea ce privește alimentele și alcoolul. (1, 6)