Ce factori conduc la slăbirea sistemului imunitar?

Stilul de viață poate afecta cât de bine vă protejează sistemul imunitar împotriva microbilor, virușilor și bolilor cronice.

Somnul insuficient

Insuficiente ore de somn va expun gripei, răcelii și infecțiilor. Un experiment de laborator a confirmat acest aspect. Când participanții la experiment s-au rezumat la 4 ore de somn timp de 6 nopți, iar apoi au primit vaccin antigripal, sistemul lor imunitar a produs doar jumătate din numărul obișnuit de anticorpi. De asemenea, prea puține ore de somn conduc la creșterea nivelului de hormoni de stres, iar mai apoi cauzează inflamații.

În timpul somnului, sistemul imunitar eliberează proteine cunoscute sub denumirea de citokine, care apără împotriva infecțiilor și inflamațiilor. Lipsa de somn poate reduce producerea de citokine protectoare, de celule și de anticorpi care luptă contra infecțiilor. Pe termen lung, lipsa de somn crește riscul de obezitate, diabet și boli cardiovasculare. Deși cercetătorii nu sunt siguri cum somnul stimulează sistemul imunitar, este recomandat ca adulții să doarmă 7-8 ore pe noapte, adolesenții 8-9 ore, iar copiii 10 ore. [4] [5]

sedentarismul

Stilul de viață sedentar vă expune șanselor de a răci mult mai des. Stând pe scaun la birou toată ziua vă obosește și, de asemenea, sistemul imunitar devine mai lent. Practicarea regulată a exercițiilor fizice, precum o plimbare zilnică de 30 de minute, crește numărul leucocitelor, o celulă a sistemului imunitar care luptă împotriva infecțiilor.

Spre deosebire de oamenii care practică sport, cei care au un stil de viață sedentar răcesc în mod frecvent și, în plus, au probleme de obezitate. De asemenea, sedentarismul poate interfera cu calitatea somnului. [5] [6]

obezitatea

Obezitatea crește riscul dezvoltării anumitor boli precum diabet zaharat, cancer sau boli de inimă. Acest aspect se poate justifica prin excesul de celule de grăsime care afectează sistemul imunitar. Un număr mare de celule grase declanșează eliberarea de substanțe chimice pro-inflamatorii, ceea ce conduce la inflamații cronice. Atunci când inflamația este în curs de dezvoltare, țesuturile sănătoase suferă deteriorări. [5] [6]

Zahărul

Consumul excesiv de băuturi sau alimente bogate în zahăr afectează celulele sistemului imunitar care atacă bacteriile. Atunci când sunt expuse unui nivel ridicat de zahăr, celulele albe din sânge au o capacitate scăzută de a ataca bacteriile. De asemenea, un consum exagerat de alimente bogate în grăsime suprimă celulele sistemului imunitar responsabile cu atacarea bacteriilor.

Pe de altă parte, o dietă săracă și lipsită de varietate dezechilibrează sistemul digestiv și afectează funcțiile sistemului imunitar. Este ideal să consumați mai multe fructe și legume care sunt bogate în substanțe nutritive cum ar fi vitaminele C și E, plus beta-caroten și zinc, dar și grăsimi sănătoase precum omega 3 și 6 necesare sistemului imunitar pentru a produce prostaglandine care ucid microbii. [7]

Stresul

Stresul expune corpul la un flux constant de hormoni de stres – adrenalină, cortizol - care suprimă sistemul imunitar. Astfel, pe termen lung, stresul cronic ne face mai vulnerabili la diverse afecțiuni, boli grave și răceli. Gestionarea corectă a stresului scade nivelul hormonilor de stres, îmbunătățește calitatea somnului și, bineînțeles, funcția imunitară. [3] [5]

Singurătatea

Izolarea socială conduce la slabe răspunsuri imune. Relațiile puternice și o rețea socială bună sunt importante, atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru sănătatea mentală. Numeroase studii susțin ideea că oamenii care se simt conectați la prieteni – fie că este vorba de câțiva prieteni apropiați sau un grup mai mare – se bucură de o imunitate mai puternică față de oamenii care se simt singuri. În cadrul unui studiu efectuat la Carnegie Mellon University's Laboratory for the Study of Stres, Immunity and Disease, studenții din primul an care s-au simțit singuri au avut un răspun imun mai slab la vaccinul de gripă spre deosebire de studenții care s-au simțit conectați cu prietenii.

Singurătatea și depresia afectează sistemul imunitar și cresc riscul bolilor de inimă. În același timp, depresia poate reflecta lipsa unui sprijin social sau poate determina o persoană să se retragă din legăturile sociale. În ambele cazuri, depresia și izolarea pot afecta capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor. [8]