Imunitate scăzută - cum se pune diagnosticul (analize și teste)

Imunitate scăzută - cum se pune diagnosticul (analize și teste)

Imunitatea sau sistemul imunitar al organismului are capacitatea de a recunoaşte şi de a elimina celulele anormale şi moleculele agresive care derivă din țesuturile proprii, protejându-l astfel de acțiunea diferiților agenți patogeni (bacterii, virusuri, paraziți, fungi) care pot determina apariția unor infecții şi reducând numărul de celule tumorale.

Organele din organism care au rol imunitar sunt pielea, creierul, rinichii, ficatul, splina, amigdalele, ganglionii limfatici, sistemul gastro-intestinal, sistemul osos, aparatul respirator şi sângele (sistemul circulator).

Pot fi descrise două tipuri de imunitate: imunitatea înnăscută (nespecifică, naturală) şi imunitatea dobândită (specifică, adaptativă).

În literatura medicală, modul în care sistemul imunitar reacționează prin eliminarea agenților patogeni şi a altor elemente celulare negative pentru protejarea organismului defineşte termenul de răspuns imunitar.

În condiții patologice, răspunsul imunitar al organismului gazdă, care apare față de agresiunea factorilor de exterior, poate fi exagerat (în anumite situații când organismul uman nu poate elimina agentul patogen şi sunt activate alte mecanisme de apărare suplimentare) sau diminuat.

În practica medicală, diagnosticul pus în caz de scădere a sistemului imunitar este cel de imunodeficiență sau răspuns imunitar alterat. [1], [2], [3], [4], [5], [6]

Condiții care pot determina scăderea sistemului imunitar

Factorii care pot determina alterarea răspunsului imunitar pot fi reprezentați de:

  • Oboseala fizică
  • Stresul emoțional
  • Infecțiile bacteriene sau virale
  • Intervențiile chirurgicale
  • Anumite medicamente
  • Transfuziile de sânge
  • Alcoolul
  • Fumatul
  • Alimentația bogată în proteine şi grăsimi
  • Excesul de zaharuri (în special dulciuri rafinate)
  • Lipsa alimentării
  • Regimurile alimentare pentru scaderea în greutate
  • Privarea de somn
  • Îmbătrânirea.


De asemenea, pot fi descrise anumite afecțiuni care pot determina scăderea sistemului imunitar, precum: bolile autoimune, cancerul, scleroza multiplă, candidoza, poliartrita cronică, neurodermatita, alergiile, sindromul oboselii cronice, colita ulcerativă, boala Crohn, deficitul de nutrienți. [1], [2], [5], [6]

Manifestări clinice caracteristice scăderii sistemului imunitar

Scăderea sistemului imunitar poate îmbrăca forme diferite; imunitatea scăzută poate fi înnăscută, transmisă pe cale genetică, sau dobândită, secundară unor afecțiuni apărute la un anumit moment în viață.

Scăderea sistemului imunitar poate fi tranzitorie - care apare pentru o perioadă delimitată de timp şi se ameliorează în urma unor tratament administrate şi a corectării factorilor de risc, sau permanentă - care nu dispare în ciuda măsurilor terapeutice adoptate.

Scăderea sistemului imunitar se poate caracteriza din punct de vedere clinic prin apariția următoarelor afecțiuni:

  • Infecții de tract respirator persistente. Aici sunt cuprinse gripa şi răcelile sezoniere, care pot apărea de la începutul toamnei şi pot persista până la sfârşit de primăvară. De asemenea, persoanele cu imunitate scăzută pot prezenta risc de a dezvolta alergii respiratorii sau astm bronşic.
  • Scăderea sau creşterea ponderală. Aceasta se poate datora faptului că, din cauza scăderi capacității organismului uman de a se apăra, creşte necesarul de energie (crescând aportul alimentar). Aceasta din urmă va activa procesele de apărare imunologică a organismului. În astfel de situații poate apărea creşterea în greutate. În cazul în care apare un exces de energie în organism, metabolismul se accelerează, determinând apariția scăderii ponderale.


Totodată, aparatul gastro-intestinal este implicat în susținerea sistemului imunitar, împiedicând creşterea excesivă a agenților patogeni la nivelul florei bacteriene normale a tractului digestiv.

  • Apariția encefalitei (infecție localizată la nivelul țesutului cerebral) şi a meningitei (infecție localizată la nivelul membranelor care învelesc creierul). Bolnavii cu meningită pot prezenta cefalee, grețuri, vărsături, fotofobie, febră. Manifestările clinice specifice encefalitei sunt tulburările cognitive, tulburările de vedere şi apariția hipertensiunii intracraniene.
  • Afecțiuni ale pielii, predispoziția la aparitia leziunilor cutanate şi întârzierea vindecării acestor răni. Pielea este un organ cu rol de barieră care împiedică pătrunderea diferitelor elemente patogene în interiorul organismului uman. În cazul scăderii sistemului imunitar, funcția de barieră a pielii este distrusă, cu apariția diferitelor afecțiuni la nivel cutanat, care pot determina modificări de culoare, deshidratare sau iritații. Rănile apărute la nivelul pielii se vor vindeca mai greu, cu apariția, în cele din urmă, a unor cicatrici cutanate inestetice.


De asemenea, scăderea sistemului imunitar se poate traduce din punct de vedere clinic prin apariția următoarelor aspecte patologice:

  • Tulburări digestive
  • Inapetență
  • Vărsături persistente
  • Tulburări ale sistemului circulator
  • Anemie. [1], [2], [3], [4], [5], [6]


Investigații care pot indica deteriorarea sistemului imunitar

Cele mai importante investigații de laborator care pot indica apariția scăderii sistemului imunitar sunt hemoleucograma şi imunograma.

Hemoleucograma permite identificarea anemiei, tradusă prin scăderea hemoglobinei, a hematocritului şi a numarului de hematii. După depistare, este necesară determinarea tipului de anemie. Astfel, deficitul de fier în asocierea celorlalte aspecte hematologice specifice poate indica prezența anemiei feriprive, pe când, deficitul de acid folic sau vitamină B12 poate indica prezența unei anemii megaloblastice.

Imunograma, în cazul unui bolnav cu imunitate scăzută, poate indica scăderea imunoglobulinelor IgA, IgG, IgM şi IgE.

Examinarea biochimică a sângelui, în cazul unui bolnav cu imunitate scăzută, poate indica apariția sindromului inflamator, caracterizat prin creşterea valorilor VSH-ului, proteinei C reactive şi a fibrinogenului (în special in condițiile de apariție unor infecții sau a unor boli inflamatorii, pe fondul unui sistem imunitar deprimat).

În cadrul anumitor infecții virale sau bacteriene, în serul bolnavilor poate fi depistată prezența unor anticorpi sau a unor antigene specifice, care sunt expresia mecanismului de aparare imunologica a sistemului imunitar.

De asemenea, deficitul de vitamine sau minerale în organism (precum deficitul de vitamina C, acid folic, vitamina B6, vitamină B12, zinc, calciu, magneziu, seleniu, mangan, crom), poate fi expresia unui sistem imunitar deprimat. [1], [2], [3], [6]

Tratament

Pentru creşterea sistemului imunitar este necesară respectarea urmatoarelor măsuri igieno-dietetice:

  • Respectarea celor trei mese principale a zilei şi adoptarea unei alimentații echilibrate, fără exces de zaharuri, grăsimi sau proteine
  • Eliminarea oboselii fizice şi a stresului emoțional
  • Evitarea expunerii la diferite substanțe alergene, în special în cazul persoanelor alergice
  • Respectarea orelor de domn şi de odihnă
  • Renunțarea la fumat şi la consumul de alcool
  • Respectarea unui program regulat de antrenament fizic.


Tratamentul medicamentos este necesar pentru corectarea anemiilor sau a deficitului de vitamine şi minerale apărut în organism. Astfel, in cazul anemiei feriprive se recomandă administrarea produselor medicamentoase pe bază de fier. În cazul anemiei prin deficit de acid folic sau vitamina B12 se recomandă administrarea de acid folic şi de vitamina B12. In cazul deficitului de vitamină C, se recomandă administrarea de vitamină C sub formă medicamentoasă. În cazul defivitului de minerale precum zinc, calciu, magneziu, seleniu, crom, mangan, se recomandă administrarea suplimentelor alimentare care contin aceste minerale.

De asemenea, se recomandă îndepartarea factorului de risc sau tratarea bolii de bază care a dus la scăderea sistemului imunitar. În cazul bolnavilor cu diferite infecții in organism, se recomandă tratament antibiotic (în caz de etiologie bacteriană) sau antiinflamator (în cazul infecțiilor virale, unde accesul la preparatele antivirale este limitat).

Pe piața farmaceutică există numeroase preparate cu rol de creştere şi intărire a sistemului imunitar, multe dintre ele având o eficiență dovedită clinic. Cu toate acestea, în lipsa adoptării unui stil de viață sănatos şi în lipsa eliminării factorilor de risc care stau la baza deprimarii sistemului imunitar, acele preparate nu vor atinge eficiența maximă. [1], [2], [3], [5], [6]


Data actualizare: 05-09-2018 | creare: 05-09-2018 | Vizite: 551
Bibliografie
1. Fauci, Braunwlad, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Meidicinei Interne vol.I și II, Ediția a-XIV-A, Ediția a –II-a în limba română, Editura Teora, 2003
2. Manulaul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
3. Immunodeficiency Disorders, link: https://www.healthline.com/health/immunodeficiency-disorders
4. 16 Symptoms of Immune System Problems, link: https://www.webmd.com/cold-and-flu/immune-system-disorders#1
5. People at Risk - People with Weakened Immune Systems, link: https://www.cdc.gov/listeria/risk-groups/weakened-immunity.html
6. How to boost your immune system, link: https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/how-to-boost-your-immune-system
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Stresul și sistemul imunitar
  • Cancerul și sistemul imunitar
  • Imunostimulente de origine naturală
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.