Imunitate scăzută - cum se pune diagnosticul (analize și teste)
Autor: Dr. Purtan Teodora
Imunitatea sau sistemul imunitar al organismului are capacitatea de a recunoaÅŸte ÅŸi de a elimina celulele anormale ÅŸi moleculele agresive care derivă din È›esuturile proprii, protejându-l astfel de acÈ›iunea diferiÈ›ilor agenÈ›i patogeni (bacterii, virusuri, paraziÈ›i, fungi) care pot determina apariÈ›ia unor infecÈ›ii ÅŸi reducând numărul de celule tumorale.
Organele din organism care au rol imunitar sunt pielea, creierul, rinichii, ficatul, splina, amigdalele, ganglionii limfatici, sistemul gastro-intestinal, sistemul osos, aparatul respirator ÅŸi sângele (sistemul circulator).
Pot fi descrise două tipuri de imunitate: imunitatea înnăscută (nespecifică, naturală) ÅŸi imunitatea dobândită (specifică, adaptativă).
În literatura medicală, modul în care sistemul imunitar reacÈ›ionează prin eliminarea agenÈ›ilor patogeni ÅŸi a altor elemente celulare negative pentru protejarea organismului defineÅŸte termenul de răspuns imunitar.
În condiÈ›ii patologice, răspunsul imunitar al organismului gazdă, care apare față de agresiunea factorilor de exterior, poate fi exagerat (în anumite situaÈ›ii când organismul uman nu poate elimina agentul patogen ÅŸi sunt activate alte mecanisme de apărare suplimentare) sau diminuat.
În practica medicală, diagnosticul pus în caz de scădere a sistemului imunitar este cel de imunodeficiență sau răspuns imunitar alterat. [1], [2], [3], [4], [5], [6]
Condiții care pot determina scăderea sistemului imunitar
Factorii care pot determina alterarea răspunsului imunitar pot fi reprezentați de:
- Oboseala fizică
- Stresul emoțional
- Infecțiile bacteriene sau virale
- Intervențiile chirurgicale
- Anumite medicamente
- Transfuziile de sânge
- Alcoolul
- Fumatul
- AlimentaÈ›ia bogată în proteine ÅŸi grăsimi
- Excesul de zaharuri (în special dulciuri rafinate)
- Lipsa alimentării
- Regimurile alimentare pentru scaderea în greutate
- Privarea de somn
- Îmbătrânirea.
De asemenea, pot fi descrise anumite afecțiuni care pot determina scăderea sistemului imunitar, precum: bolile autoimune, cancerul, scleroza multiplă, candidoza, poliartrita cronică, neurodermatita, alergiile, sindromul oboselii cronice, colita ulcerativă, boala Crohn, deficitul de nutrienți. [1], [2], [5], [6]
Manifestări clinice caracteristice scăderii sistemului imunitar
Scăderea sistemului imunitar poate îmbrăca forme diferite; imunitatea scăzută poate fi înnăscută, transmisă pe cale genetică, sau dobândită, secundară unor afecÈ›iuni apărute la un anumit moment în viață.
Scăderea sistemului imunitar poate fi tranzitorie - care apare pentru o perioadă delimitată de timp ÅŸi se ameliorează în urma unor tratament administrate ÅŸi a corectării factorilor de risc, sau permanentă - care nu dispare în ciuda măsurilor terapeutice adoptate.
Scăderea sistemului imunitar se poate caracteriza din punct de vedere clinic prin apariția următoarelor afecțiuni:
- InfecÈ›ii de tract respirator persistente. Aici sunt cuprinse gripa ÅŸi răcelile sezoniere, care pot apărea de la începutul toamnei ÅŸi pot persista până la sfârÅŸit de primăvară. De asemenea, persoanele cu imunitate scăzută pot prezenta risc de a dezvolta alergii respiratorii sau astm bronÅŸic.
- Scăderea sau creÅŸterea ponderală. Aceasta se poate datora faptului că, din cauza scăderi capacității organismului uman de a se apăra, creÅŸte necesarul de energie (crescând aportul alimentar). Aceasta din urmă va activa procesele de apărare imunologică a organismului. În astfel de situaÈ›ii poate apărea creÅŸterea în greutate. În cazul în care apare un exces de energie în organism, metabolismul se accelerează, determinând apariÈ›ia scăderii ponderale.
Totodată, aparatul gastro-intestinal este implicat în susÈ›inerea sistemului imunitar, împiedicând creÅŸterea excesivă a agenÈ›ilor patogeni la nivelul florei bacteriene normale a tractului digestiv.
- ApariÈ›ia encefalitei (infecÈ›ie localizată la nivelul È›esutului cerebral) ÅŸi a meningitei (infecÈ›ie localizată la nivelul membranelor care învelesc creierul). Bolnavii cu meningită pot prezenta cefalee, greÈ›uri, vărsături, fotofobie, febră. Manifestările clinice specifice encefalitei sunt tulburările cognitive, tulburările de vedere ÅŸi apariÈ›ia hipertensiunii intracraniene.
- AfecÈ›iuni ale pielii, predispoziÈ›ia la aparitia leziunilor cutanate ÅŸi întârzierea vindecării acestor răni. Pielea este un organ cu rol de barieră care împiedică pătrunderea diferitelor elemente patogene în interiorul organismului uman. În cazul scăderii sistemului imunitar, funcÈ›ia de barieră a pielii este distrusă, cu apariÈ›ia diferitelor afecÈ›iuni la nivel cutanat, care pot determina modificări de culoare, deshidratare sau iritaÈ›ii. Rănile apărute la nivelul pielii se vor vindeca mai greu, cu apariÈ›ia, în cele din urmă, a unor cicatrici cutanate inestetice.
De asemenea, scăderea sistemului imunitar se poate traduce din punct de vedere clinic prin apariția următoarelor aspecte patologice:
- Tulburări digestive
- Inapetență
- Vărsături persistente
- Tulburări ale sistemului circulator
- Anemie. [1], [2], [3], [4], [5], [6]
Investigații care pot indica deteriorarea sistemului imunitar
Cele mai importante investigații de laborator care pot indica apariția scăderii sistemului imunitar sunt hemoleucograma şi imunograma.
Hemoleucograma permite identificarea anemiei, tradusă prin scăderea hemoglobinei, a hematocritului ÅŸi a numarului de hematii. După depistare, este necesară determinarea tipului de anemie. Astfel, deficitul de fier în asocierea celorlalte aspecte hematologice specifice poate indica prezenÈ›a anemiei feriprive, pe când, deficitul de acid folic sau vitamină B12 poate indica prezenÈ›a unei anemii megaloblastice.
Imunograma, în cazul unui bolnav cu imunitate scăzută, poate indica scăderea imunoglobulinelor IgA, IgG, IgM ÅŸi IgE.
Examinarea biochimică a sângelui, în cazul unui bolnav cu imunitate scăzută, poate indica apariÈ›ia sindromului inflamator, caracterizat prin creÅŸterea valorilor VSH-ului, proteinei C reactive ÅŸi a fibrinogenului (în special in condiÈ›iile de apariÈ›ie unor infecÈ›ii sau a unor boli inflamatorii, pe fondul unui sistem imunitar deprimat).
În cadrul anumitor infecÈ›ii virale sau bacteriene, în serul bolnavilor poate fi depistată prezenÈ›a unor anticorpi sau a unor antigene specifice, care sunt expresia mecanismului de aparare imunologica a sistemului imunitar.
De asemenea, deficitul de vitamine sau minerale în organism (precum deficitul de vitamina C, acid folic, vitamina B6, vitamină B12, zinc, calciu, magneziu, seleniu, mangan, crom), poate fi expresia unui sistem imunitar deprimat. [1], [2], [3], [6]
Tratament
Pentru creşterea sistemului imunitar este necesară respectarea urmatoarelor măsuri igieno-dietetice:
- Respectarea celor trei mese principale a zilei şi adoptarea unei alimentații echilibrate, fără exces de zaharuri, grăsimi sau proteine
- Eliminarea oboselii fizice şi a stresului emoțional
- Evitarea expunerii la diferite substanÈ›e alergene, în special în cazul persoanelor alergice
- Respectarea orelor de domn şi de odihnă
- Renunțarea la fumat şi la consumul de alcool
- Respectarea unui program regulat de antrenament fizic.
Tratamentul medicamentos este necesar pentru corectarea anemiilor sau a deficitului de vitamine ÅŸi minerale apărut în organism. Astfel, in cazul anemiei feriprive se recomandă administrarea produselor medicamentoase pe bază de fier. În cazul anemiei prin deficit de acid folic sau vitamina B12 se recomandă administrarea de acid folic ÅŸi de vitamina B12. In cazul deficitului de vitamină C, se recomandă administrarea de vitamină C sub formă medicamentoasă. În cazul defivitului de minerale precum zinc, calciu, magneziu, seleniu, crom, mangan, se recomandă administrarea suplimentelor alimentare care contin aceste minerale.
De asemenea, se recomandă îndepartarea factorului de risc sau tratarea bolii de bază care a dus la scăderea sistemului imunitar. În cazul bolnavilor cu diferite infecÈ›ii in organism, se recomandă tratament antibiotic (în caz de etiologie bacteriană) sau antiinflamator (în cazul infecÈ›iilor virale, unde accesul la preparatele antivirale este limitat).
Pe piaÈ›a farmaceutică există numeroase preparate cu rol de creÅŸtere ÅŸi intărire a sistemului imunitar, multe dintre ele având o eficiență dovedită clinic. Cu toate acestea, în lipsa adoptării unui stil de viață sănatos ÅŸi în lipsa eliminării factorilor de risc care stau la baza deprimarii sistemului imunitar, acele preparate nu vor atinge eficienÈ›a maximă. [1], [2], [3], [5], [6]
2. Manulaul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
3. Immunodeficiency Disorders, link: https://www.healthline.com/health/immunodeficiency-disorders
4. 16 Symptoms of Immune System Problems, link: https://www.webmd.com/cold-and-flu/immune-system-disorders#1
5. People at Risk - People with Weakened Immune Systems, link: https://www.cdc.gov/listeria/risk-groups/weakened-immunity.html
6. How to boost your immune system, link: https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/how-to-boost-your-immune-system
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Imunitate scazuta?
- O intrebare catre imunologi
- Imunitate
- Ce produse alimentare contribuie la întărirea imunității în sezonul rece?
- Se poate imbunatati imunitatea ? Sau este doar un mit ?
- Probleme cu imunitatea.
- Cresterea imunitatii
- Imunitate