Cercetătorii au identificat o țintă pentru medicamentele senolitice

Cercetătorii de la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Minessota au realizat un studiu, publicat în revista științifică britanică Nature, în care au evidențiat faptul că celulele imune senescente sunt cele mai periculoase tipuri de celule aflate în starea de senescență.
Studiul a fost condus de către Doctor Medic Laura Niedernhofer, profesor la Catedra de Biochimie, Biologie Moleculară și Biofizică și director al Institutului pentru Biologia Îmbătrânirii și a Metabolismului ce aparține Facultății de Medicină din cadrul Universității din Minessota, una dintre echipele de cercetare medicală sponsorizate de stat.

Cercetătorii au descoperit că celulele imune senescente sunt dăunătoare, întrucât determină afectare tisulară în întregul organism, stimulând apariția bolilor și scurtând durata vieții. Imunosenescența duce la creșterea ratelor de morbiditate și mortalitate la populația vârstnică.

Celulele distruse, afectate sau stresate din corpul uman se acumulează în organe, odată cu înaintarea în vârstă, sub formă de celule senescente. Acestea sunt implicate în îmbătrânire, procesul inflamator și în majoritatea bolilor asociate cu avansarea în vârstă.

Limitarea acestor medicamente constă în faptul că ele sunt orientate strict asupra unui anumit tip de celulă dintr-un anume organ, nu acționează asupra întregului organism. Totuși, oamenii de știință au observat în studiul publicat în mai 2021 numit „Un sistem imunitar îmbătrânit duce la senescența și îmbătrânirea organelor solide”, că celulele imune senescente sunt cele mai dăunătoare, astfel că acestea sunt celulele care trebuie țintite în primul rând.

Studiile s-au realizat pe modele de șoareci. S-a observat că șoarecii Vav-iCre+/−;Ercc1−/fl păreau sănătoși până la vârsta adultă, după care manifestau un proces prematur de imunosenescență, care semăna cu cel determinat de înaintarea în vârstă la șoarecii sălbatici. Șoarecii Vav-iCre +/−;Ercc1−/fl au fost tratați cu rapamicină și s-a evidențiat că s-au redus markerii imunosenescenței și s-a îmbunătățit funcția imunitară.

Pentru viitor, Dr. Laura Niedernhofer, a afirmat că: „Sperăm, de asemenea, că va ajuta la ghidarea descoperirii de biomarkeri în populațiile de celule imune, care vor ajuta la estimarea celor expuși riscului de deteriorare a țesuturilor și îmbătrânirii rapide, și, prin urmare, a celor care au cel mai mult nevoie de terapia senolitică”.

sursa: Science Daily