Cercetătorii descoperă că extractele din frunzele de Bidara reprezintă cea mai eficientă sursă naturală cu acțiune antimicrobiană

©

Autor:

Cercetătorii descoperă că extractele din frunzele de Bidara reprezintă cea mai eficientă sursă naturală cu acțiune antimicrobiană

Ziziphus mauritiana Lam., cunoscută în Malaezia sub numele de Bidara, este un arbore fructifer tropical din familia Rhamnaceae, apreciat atât pentru valoarea sa nutritivă, cât și pentru proprietățile sale medicinale. Studiul realizat la Universiti Malaysia Sabah în perioada aprilie–mai 2023 a evaluat activitatea antibacteriană și antifungică a extractelor metanolice obținute din frunze, fructe, rădăcini, scoarță și tulpini ale acestei specii, testate împotriva Escherichia coli și Fusarium solani.
Genul Ziziphus include peste 40 de specii, distribuite în regiunile subtropicale și tropicale, recunoscute pentru adaptabilitatea lor și pentru bogăția în compuși bioactivi. Z. mauritiana produce fructe comestibile, de tip drupă, bogate în compuși fenolici, flavonoizi și triterpenoizi, cu efecte antioxidante, antiinflamatoare, antimicrobiene și hepatoprotectoare. Studiile anterioare au arătat că extractele din frunze și scoarță pot proteja ficatul împotriva toxicității induse de siliciu, în timp ce fructele conțin substanțe precum berberina și quercetina, responsabile de activitatea citotoxică și antimicrobiană. Totuși, până la acest studiu, nu existau date comparative între diferitele părți ale plantei privind eficiența antimicrobiană, lacună pe care cercetarea de față o abordează.

Despre studiu

Materialele vegetale au fost colectate din districtul Tuaran, Sabah (Malaezia), din zone rurale unde plantele aveau peste cinci ani. S-au recoltat aproximativ 200 g de fructe și rădăcini, 1 kg de tulpini și două pungi de frunze (20 × 28 cm). Probele au fost transportate la Laboratorul de Chimie a Lemnului al Universității Malaysia Sabah pentru identificare și procesare.

Extractele metanolice au fost obținute prin macerare timp de 48 de ore la 30°C, folosind 10 g din fiecare parte vegetală în 100 mL de metanol 80%. După filtrare și evaporare, s-a obținut extractul uscat, care a fost diluat la o concentrație de 1 mg/mL.

Activitatea antimicrobiană a fost testată prin metoda difuziei pe disc, utilizând tulpinile bacteriene de Escherichia coli și fungice de Fusarium solani. Ca martor pozitiv s-a folosit streptomicina (1 mg/mL), iar ca martor negativ metanolul 0,8%. Zonele de inhibiție au fost măsurate cu un șubler digital, iar activitatea a fost exprimată în milimetri pătrați (mm²).

De asemenea, s-au determinat concentrația minimă inhibitorie (CMI) și concentrația minimă bactericidă/fungicidă (CMB/CMF) pentru a evalua dozele minime la care extractele opresc creșterea sau distrug microorganismele. Testele au fost efectuate în triplicat pentru fiecare parte a plantei.

Rezultate

Activitatea antibacteriană

Analiza comparativă a arătat că toate extractele din Z. mauritiana au prezentat activitate antibacteriană, însă cu intensitate diferită:

  • Frunzele au demonstrat cea mai puternică activitate antibacteriană împotriva E. coli, cu o zonă de inhibiție de 101,47 mm².
  • Scoarța și tulpina au urmat, cu 98,12 mm² și 88,08 mm².
  • Rădăcina și fructul au avut activitate moderată, de 67,00 mm² și 64,34 mm².


Comparativ, streptomicina a înregistrat o zonă de inhibiție de 516,23 mm², în timp ce metanolul nu a produs efect antimicrobian. Aceste rezultate confirmă că eficiența observată provine din compușii bioactivi ai plantei și nu din solvent.

Activitatea antifungică

În testele antifungice împotriva Fusarium solani, extractele din frunze și rădăcini au fost cele mai eficiente:

  • Frunzele – 88,11 mm² zonă de inhibiție;
  • Rădăcinile – 86,48 mm²;
  • Tulpina – 69,31 mm²;
  • Scoarța – 62,32 mm²;
  • Fructul – 50,14 mm².


Streptomicina a generat o zonă de inhibiție mult superioară (1018,49 mm²), însă rezultatele pentru frunze și rădăcini confirmă potențialul antifungic natural al acestor părți vegetale. Activitatea ridicată se corelează cu prezența flavonoizilor, taninurilor, saponinelor și terpenoidelor, compuși cunoscuți pentru proprietățile lor antimicrobiene.

Determinarea CMI și CMB/CMF

Rezultatele testelor de concentrație minimă inhibitorie și bactericidă/fungicidă au evidențiat următoarele valori:

  • Frunze și fructe: CMI 0,6 mg/mL (E. coli), 0,8 mg/mL (F. solani); CMB/CMF 0,8 mg/mL (E. coli), 1,0 mg/mL (F. solani);
  • Scoarță: CMI 0,8 mg/mL, CMB/CMF 1,0 mg/mL pentru ambele microorganisme;
  • Rădăcină: CMI 0,8 mg/mL (E. coli și F. solani); CMB/CMF 0,8–1,0 mg/mL;
  • Tulpină: CMI 1,0 mg/mL, fără activitate bactericidă completă la această concentrație.


Aceste date sugerează că extractele din frunze și fructe posedă cea mai mare eficacitate antimicrobiană, fiind active la concentrații relativ mici. În schimb, extractele din tulpină au prezentat cea mai slabă activitate, ceea ce indică un conținut redus de compuși activi.

Concluzii

Rezultatele studiului confirmă faptul că Ziziphus mauritiana Lam. constituie o sursă promițătoare de compuși antimicrobieni naturali. Extractele din frunze și fructe au arătat o activitate remarcabilă împotriva bacteriei Escherichia coli și a fungului Fusarium solani, cu valori CMI de 0,6–0,8 mg/mL și CMB/CMF de 0,8–1,0 mg/mL. Frunzele au avut cea mai mare zonă de inhibiție antibacteriană (109,55 mm²), iar rădăcinile cea mai puternică acțiune antifungică (89,85 mm²).

Deși scoarța și rădăcina au prezentat activitate moderată, iar tulpina una scăzută, toate părțile plantei conțin fitoconstituenți bioactivi cu potențial terapeutic. Autorii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare care să izoleze și să caracterizeze structural acești compuși, utilizând tehnici avansate precum HPLC și RMN, precum și testări in vivo pentru validarea clinică.

Întrucât rezistența antimicrobiană globală reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, rezultatele acestui studiu sugerează că extractele din Z. mauritiana ar putea fi dezvoltate ca agenți antimicrobieni naturali sau conservanți biologici în industria alimentară și agricolă. Totuși, autorii avertizează că lipsa unei analize statistice inferențiale limitează generalizarea concluziilor, recomandând studii viitoare cu design statistic robust pentru validarea acestor rezultate promițătoare.


Data actualizare: 23-10-2025 | creare: 23-10-2025 | Vizite: 96
Bibliografie
Pauloi L, Salim R M (2025). Exploring the antimicrobial potential from various parts of Ziziphus mauritiana Lam. Scientific Reports, 15(1), 36762. DOI: 10.1038/s41598-025-20756-6, https://www.nature.com/articles/s41598-025-20756-6

Foto: Fructe de Ziziphus mauritiana. Scientific Reports
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!