Chist mucos - mucocel

Chist mucos - mucocel
Chistul mucos este o leziune chistica benigna, mucoasa a glandelor salivare minore din cavitatea orala. Se prefera denumirea de mucocel deoarece aceste formatiuni nu prezinta perete epitelial propriu precum chisturile.

Chisturile mucoase pot fi localizate:
  • direct sub mucoasa - mucocele superficiale
  • in submucoasa - mucocelele clasice
  • in corionul profund - mucocele profunde.

Exista doua tipuri de mucocele in functie de caracteristicele histologice ale peretelui chistic:
  • o extravazare mucoasa a peretelui formata de ecluze mucoase inconjurate de tesut de granulatie - 92%
  • un chist de retentie mucoasa cu perete epitelial - 8%.

Persoanele afectate acuza multiple vezicule care se rup spontan lasand ulcere superficiale. Acestea se vindeca complet in cateva zile. Leziunile mai profunde se prezinta ca papule in dom care devin galbui in cateva luni.

Pacientii cu chisturi superficiale nu necesita tratament. Pentru leziunile multiple se indica injectare intralezionala de triamcinolon si electrodesicare. Tratamentul de electie pentru chisturile profunde este excizia chirurgicala clasica. O alternative terapeutica este criochirurgia, laserul cu argon si carbon dioxid. Pacientii cu aceasta afectiune au un prognostic excelent, totusi recurenta este frecventa in absenta rezectiei glandelor salivare asociate.

Patogenie si cauze

Mecanismul formarii chisturilor mucoase nu este in totalitate clar, totusi se sugereaza o etiologie traumatica fata de una obstructiva. Localizarea frecventa a formatiunilor pe suprafata laterala a buzei inferioare sustine rolul traumatismului ca factor etiologic. Desi obstructia poate juca un rol in etiologia chisturilor mucoase s-a demonstrate ca legarea ductelor glandelor mucoase la cobia nu a determinat formarea de mucocele.

Semne si simptome

Desi pacienti de toate varstele pot fi afectati, cazurile cele mai frecvente de chisturi mucoase apar la cei mai tineri de 30 de ani. Chisturile mucoase de retentive sunt mai comune la persoanele in varsta. Prezentarea clinica variaza in functie de tipul si localizarea leziunilor. Persoanele cu chisturi superficiale pot acuza aparitia mai multor vezicule care se rup si lasa ulcere superficiale. Aceste leziuni se vindeca complet in cateva zile. Uneori leziunile reapar in acelasi loc.

Chisturile clasice se prezinta ca papule in forma de dom, stralucitoare care devin galbui ca ceara si dispar in cateva luni. Un chist localizat in tesutul profund prezinta o faza de crestere lenta determinand mase ferme, profunde.

Examen fizic

Prezentarea clinica depinde de profunzimea leziunii.
  • Chisturile superficiale: mucusul se acumuleaza imediat sub mucoasa determinand vezicule mici, translucente pe palatal moale, regiunea retromolara si mucoasa bucala. In timp aceste vezicule se rup spontan sau prin trauma lasand ulcere palide sau eroziuni.
  • Chisturile clasice: aceasta forma se prezinta ca o colectie de material mucos in submucoasa superioara producand tumefieri in dom, bine definite, mobile si nedureroase. Aceste leziuni au o suprafata neteda albastra. Dimensiunea variaza de la cativa mm la cm, dar 75% dintre leziuni sunt sub 1 cm. Suprafata leziunii poate deveni neregulara si alba datorita numeroaselor rupturi si vindecari determinate de trauma sau punctie.

Cea mai comuna localizare este pe buza inferioara, planseul gurii, obraji, palat, fosa retromolara si suprafata dorsala a limbii. Leziunile evita buza superioara. Cele mai multe leziuni mari afecteaza planseul gurii. Acestea sunt numite ranula datorita similaritatii cu un element anatomic sub forma de sac din cavitatea orala a broastei. Aceasta colectie de mucus se poate extinde si in afara cavitatii orale pana la medistinul superior sau baza capului. Cand mucusul se acumuleaza in tesuturile profunde moi apar mase mari, nedureroase de culoare roz pe mucoasa.

Diagnostic

Studii efectuate

  • radiografie plana arata densitatea tesuturilor moi
  • sonograma arata o masa rotunda sau lobulata hipoecogena cu margini bine definite
  • computer tomografia arata o formatiune de densitatea apei bine definite
  • aspiratia cu ac fin este folosita pentru evaluarea leziunilor profunde, aceasta demonstreaza lichid mucoid cu cateva histiocite si celule inflamatorii.

Examen histologic

Se demonstreaza colectii cu mucus eozinofilice amestecat cu celule inflamatorii, prezente in mucoasa superficiala sau profunda. Mucina are o origine epiteliala decat una fibroblastica. Peretele formatiunilor este format din tesut de granulatie, in timp acesta este inlocuit de fibrocite si celule inflamatorii. Rar se observa un perete epitelial derivat din glandele salivare minore. Leziunile prezinta infiltrate limfocitice, distensie ductala, degenerarea acinilor si grade variate de fibroza.

Diagnostic diferential


Tratament

Pacientii cu chisturi superficiale necesita doar supraveghere. Pentru chisturile multiple se recomanda injectii intralezionale cu triamcinolon si electrodesicare.

Terapia chirurgicala

Glandele salivare minore trebuie excizate doar in cazul iritatiei persistente. Tratamentul de electie pentru chisturile profunde si cele clasice este excizia chirurgicala, care trebuie sa include tesutul glandular imediat adiacent. Criochirurgia cu nitrogen lichid este o alternative terapeutica. Dupa o saptamana se observa o suprafata necrotica in zona tratata. Mai tarziu aceasta se separa de tesutul sanatos in 1-2 saptamani, aratand o suprafata reepitelizata. Avantajele procedurii includ:
  • aplicarea simpla
  • disconfortul minor in timpul procedurii
  • incidenta scazuta a complicatiilor: infectie, hemoragie.
Exista insa posibilitatea recurentei.

O alta strategie terapeutica este terapia cu laser argon. Zona se vindeca complet in doua saptamani. Avantajele asupra cruichirurgiei constau in lipsa disconfortului in perioada postoperative, edem si iritatie diminuata si un timp de vindecare redus. Dezavantajul este necesitatea unui echipament specializat.
Folosirea laserului cu dioxid de carbon in tratamentul mucocelelor a fost incercat. Prezinta avantajul unei tehnici chirurgicale precise, lipsa singerarii si plaga minima.

Prognosticul acestor pacienti este bun. Recurenta este frecventa daca glandele salivare nu au fost excizate.

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum