Clarificare: ce este apa la plămâni (termen popular)

Pleurezia, revărsatul pleural sau cunoscută sub denumirea de „apă la plămâni” reprezintă acumulări de lichid în spațiul pleural, care poate avea cauze multiple și de regulă sunt descoperite la examenul clinic sau radiologic toracic.

Cauze

Printre cauzele posibile ale afecțiunii se numără:

• insuficiența cardiacă: creșterea presiunii interstițiale determină transsudarea lichidului și revărsat pleural;
• ciroză cu ascită (hidrotorax hepatic): lichidul de ascită trece în spațiul pleural prin defecte diafragmatice;
• infecții virale;
• tuberculoză pulmonară (TBC);
• unele medicamente: bromocriptina, nitrofurantoina;
• pancreatită;
• lupus eritematos;
• sarcoidoză.

De asemenea, pot surveni în: rupturi de esofag, sindromul unghiilor galbene, tumori ovariene, infecția cu HIV, nefropatie, mixedem.

Clasificare

Având în vedere multitudinea de cauze care pot produce pleurezie, acestea se clasifică în transsudate și exsudate, diferența constă în faptul că un transsudat se poate trata în general fără alte analize suplimentare, în timp ce exsudatul necesită mai multe investigații. Pe lângă acestea întâlnim pleurezii:

• chiloase,
• chiliforme,
• iatrogene,
• hemotoraxul,
• empiemul sau
• fibrotoraxul.

• Pleureziile transsudative - cauza cea mai frecventă este insuficiența cardiacă, ciroza cu ascită sau hipoalbuminemia.
• Pleureziile exsudative - cauzate de pneumonii, embolism pulmonar, infecții virale sau tuberculoză.
• Hemotoraxul – este cauzat adesea în urma unui traumatism.
• Pleureziile iatrogene - se pot produce prin inducerea greșită sau deplasarea unei sonde de alimentație sau a unui cateter venos central, cu infuzia soluției de alimentație sau a lichidului de perfuzie în spațiul pleural.

Pleureziile fără o cauza evidentă sunt produse frecvent prin embolie pulmonară, TBC sau neoplazii. (3, 5, 6, 7)

Semne și simptome

De cele mai multe ori „apa la plămâni” este asimptomatică și poate fi descoperită accidental în urma unui examen radiologic, însă numeroase revărsate produc:

• dispnee și durere toracică pleuritică, resimțită că un disconfort vag sau o durere ascuțită care se intensifică în inspir.
• Totodată, în cazul pleureziilor respirația devine rapidă și superficială, apare febra sau pierderi în greutate. (2, 4, 5)

Diagnostic

Pentru a demonstra prezența revarsatului pleural și pentru stabilirea cauzei sale sunt indicate mai multe teste diagnostice.

Examenul radiologic toracic este prima metodă folosită pentru confirmarea afecțiunii. Toracocenteza se efectuează la aproape toți pacienții care prezintă un lichid pleural >10 ml. Ultrasonografia este utilă pentru identificarea revarsatului pleural când toracocenteza nu da rezultate și în cazuri cronice a căror cauza este deja cunoscută. (1, 5, 7)

Tratament

Cel mai frecvent se va aplica un tratament care va trata cauza pleureziei („apa la plămâni”) și în general, nu necesită tratament dacă este asimptomatică, deoarece lichidul se resoarbe spontan, mai ales în cazul celor datorate unor pneumonii necomplicate, embolism pulmonar sau intervențiilor chirurgicale. Durerea pleuritică se poate trata cu analgezice orale, uneori poate fi necesară o cură de scurtă durata cu opioide orale.

Toracocenteza reprezintă singurul tratament necesar pentru numeroase pleurezii simptomatice și se poate repeta pentru cele care se refac. Trebuie evitată evacuarea într-o singură ședință a mai mult de 1,5 L de lichid pleural, deoarece poate produce edem pulmonar prin reexpansionarea rapidă a alveolelor comprimate anterior de lichid.

Revarsatele cronice, recurente și simptomatice se pot trata prin pleurodeză sau montarea unui tub de drenaj. Cele produse de pneumonii sau neoplazii necesită măsuri adiționale specifice. (3, 4, 6, 7)