Comportamentul parental poate ridica nivelul de anxietate la studenții din primul an de universitate
Autor: Airinei Camelia

TranziÈ›ia către universitate este o etapă semnificativă din dezvoltarea tinerilor, caracterizată prin noi relaÈ›ii, rutine È™i creÈ™terea autonomiei. Această perioadă implică adesea expunerea la factori de stres reali, iar studenÈ›ii din anul întâi raportează, în medie, niveluri mai ridicate de anxietate decât colegii lor din anii superiori. TotuÈ™i, nu toÈ›i studenÈ›ii resimt anxietate crescută în ciuda stresului. Literatura sugerează că experienÈ›ele parentale anterioare pot modela această reactivitate la stres. În acest context, comportamentele parentale de tip îngrijire sau supraprotecÈ›ie pot modula relaÈ›ia dintre expunerea la stres È™i apariÈ›ia simptomelor de anxietate.
Dovezile anterioare arată că îngrijirea parentală este asociată cu o reducere a simptomelor de anxietate atât în copilărie, cât È™i în adolescență. În schimb, supraprotecÈ›ia parentală – caracterizată de control excesiv, culpabilizare È™i gestionare coercitivă – a fost asociată cu simptome mai intense de anxietate È™i o reactivitate fiziologică crescută la stres. În ciuda cercetărilor extinse în copilărie È™i adolescență, nu este clar dacă aceste efecte persistă în perioada adultului tânăr, mai ales în contextul unor tranziÈ›ii semnificative, precum începutul facultății.
Despre studiu
Obiectivul cercetării
Studiul cercetătorilor de la Universitatea McGill È™i de la Universitatea din California (Los Angeles) a investigat dacă nivelurile de îngrijire È™i supraprotecÈ›ie parentală moderează relaÈ›ia dintre expunerea recentă la factori de stres È™i simptomele de anxietate la studenÈ›ii din anul întâi de facultate.
Participanți
- 240 de studenÈ›i (75% femei), media de vârstă: 18,2 ani
- Diversitate etnică: 51,7% albi, 32,9% asiatici, restul din alte grupuri
- Venit median familial: între 150.000 È™i 199.000 dolari canadieni
Măsurători
- Expunerea la stres: măsurată prin modulul „Transition to College” din chestionarul STRAIN, ce cuantifică numărul de factori stresori recenÈ›i.
- Anxietate: evaluată cu ajutorul a 42 de itemi din IDAS-II, care includ subscale precum anxietate socială, panică, evitări È™i intruziuni traumatice (α = 0,94).
- Comportamente parentale: măsurate retrospectiv cu Parental Bonding Instrument (PBI), care evaluează dimensiunile de îngrijire (α = 0,93) È™i supraprotecÈ›ie (α = 0,88).
Analize statistice
S-au utilizat regresii liniare multiple pentru a evalua interacÈ›iunile dintre expunerea la stres, îngrijirea parentală È™i supraprotecÈ›ia parentală asupra simptomelor de anxietate. Au fost incluse È™i analize de sensibilitate pentru validarea rezultatelor.
Rezultate
Corelații
- Stresorii recenÈ›i, nivelul scăzut de îngrijire È™i supraprotecÈ›ia parentală au fost semnificativ corelate cu niveluri mai mari de anxietate.
Interacțiunea dintre stres și comportamentul parental
- A fost identificată o interacÈ›iune semnificativă între supraprotecÈ›ia parentală È™i expunerea la stres.
- La studenții cu niveluri ridicate de supraprotecție, stresorii recenți au prezis niveluri mai mari de anxietate.
- La studenții cu niveluri scăzute de supraprotecție, această asociere nu a fost semnificativă.
- Îngrijirea parentală nu a moderat semnificativ relaÈ›ia dintre stres È™i anxietate.
Interpretare
Aceste rezultate evidenÈ›iază că supraprotecÈ›ia parentală continuă să exercite un impact negativ asupra răspunsului la stres chiar È™i în perioada adultului tânăr. În mod interesant, efectele protectoare ale îngrijirii parentale nu au fost observate în această tranziÈ›ie, ceea ce poate indica o dominanță a influenÈ›elor negative ale supracontrolului parental asupra reactivității emoÈ›ionale.
Sunt propuse două mecanisme posibile:
- Dezvoltarea unor stiluri de ataÈ™ament nesigure, asociate cu anxietate crescută în contexte sociale noi.
- Deficite în reglarea emoÈ›ională È™i strategiile de coping dobândite în contexte supracontrolante.
Limitări
- Nu a fost măsurată anxietatea anterioară tranziției la universitate, ceea ce limitează concluziile privind cauzalitatea.
- Stilurile parentale au fost evaluate retrospectiv, fără a ține cont de schimbările evolutive ale comportamentului parental.
- Stresorii au fost măsurați cantitativ (număr), fără a evalua severitatea, durata sau tipul acestora.
- Nu s-a controlat pentru anxietatea parentală, un potențial factor genetic și de mediu relevant.
Concluzii
Studiul evidenÈ›iază faptul că expunerea recentă la stres È™i supraprotecÈ›ia parentală interacÈ›ionează pentru a prezice simptomele de anxietate la începutul vieÈ›ii universitare. Rezultatele susÈ›in importanÈ›a analizării stilurilor parentale anterioare ca factori de vulnerabilitate psihologică în faÈ›a stresului. DirecÈ›iile viitoare includ cercetări longitudinale care să investigheze rolul ataÈ™amentului, strategiilor de coping È™i posibile influenÈ›e genetice sau contextuale.
Image by freepik on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Dispozitivele electronice (tabletă, telefon) la copiii mici, asociate cu întârzieri ale vorbirii
- Ketamina ca alternativă terapeutică pentru adolescenții cu depresie rezistentă la tratamente
- Distincția între episoadele depresive din cadrul tulburărilor bipolare și tulburarea depresivă majoră
- Cercetările sugerează că stresul acut perturbă controlul emoțiilor la persoanele cu probleme de sănătate mintală
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni