Consumul concomitent de canabis și tutun este asociat cu niveluri crescute ale enzimei FAAH în creier: implicații pentru sănătatea mentală

Utilizarea canabisului a crescut semnificativ în ultimele decenii, odată cu relaxarea legislației din Statele Unite și Canada. Aproximativ un sfert din populație declară consum în ultimul an, iar utilizarea zilnică este în creștere, în special la adolescenți și tineri adulți - grupuri la risc pentru dezvoltarea tulburărilor psihice precum depresia, anxietatea, psihoza și ideația suicidară.
Până la 80% dintre consumatorii de canabis folosesc concomitent produse din tutun, cel mai adesea prin fumatul de țigări sau amestecarea tutunului cu canabisul (tehnica „mulling”). Această combinație poate amplifica efectele euforice ale canabisului, dar și crește dependența și riscul de consecințe negative asupra sănătății mentale.

Sistemul endocannabinoid (eCB) joacă un rol esențial în reglarea emoțiilor, stresului și motivației. Acesta include molecule endogene precum anandamida, degradată de enzima FAAH (hidrolază amidă a acidului gras). Nivelurile scăzute de anandamidă au fost asociate cu depresia, anxietatea și alte tulburări psihiatrice. Atât consumul cronic de canabis, cât și cel de tutun au fost legate de modificări ale sistemului eCB, inclusiv scăderea densității receptorilor CB1 și reducerea anandamidei. Totuși, până acum, nu se cunoștea dacă utilizarea combinată a acestor substanțe produce o dereglare mai accentuată a acestui sistem.

Despre studiu

Studiul realizat de o echipă de la Centre for Addiction and Mental Health (CAMH) din Toronto și publicat în Drug and Alcohol Dependence Reports, a folosit tomografia cu emisie de pozitroni (PET) cu radiotrasorul [11C]CURB - cea mai avansată metodă de cuantificare a activității enzimei FAAH in vivo la oameni. Această enzimă reprezintă principalul mecanism prin care organismul degradează anandamida, reglând astfel tonusul endocannabinoid.

Obiectivul principal a fost compararea nivelurilor de FAAH între:

• persoane care folosesc doar canabis (grupul CAN);
• persoane care folosesc canabis și tutun concomitent (grupul CT).

Cercetătorii s-au concentrat asupra regiunilor cerebrale cu densități ridicate de receptori canabinoizi și nicotinici, unde se presupune că interacțiunile între aceste sisteme sunt mai pronunțate: cortexul prefrontal, hipocampul, talamusul, striatul, substantia nigra și cerebelul.

Metodologie

Datele au fost extrase din baza de date CaTS BioBank, incluzând participanți sănătoși cu vârste între 18 și 35 de ani, fără alte tulburări psihiatrice. Dintr-un total de 102 voluntari, 13 persoane au îndeplinit criteriile de includere: 5 cu co-consum (CT) și 8 cu consum exclusiv de canabis (CAN).

Participanții au raportat utilizarea canabisului cel puțin patru zile pe săptămână în ultimul an și au avut teste urinare pozitive. Cei din grupul CT fumau în medie 6 țigări pe zi, având o dependență nicotinică redusă conform scorului Fagerstrom.

Fiecare participant a fost supus unei scanări PET cu [11C]CURB și unei imagistici prin rezonanță magnetică (RMN) structurală pentru delimitarea regiunilor de interes. Datele au fost analizate statistic prin modele liniare mixte, cu corecție pentru sex și varianta genetică a genei FAAH (C385A).

Rezultate

Diferențe între grupuri

Analiza a evidențiat un efect semnificativ al grupului asupra activității FAAH în creier (F=5,41; p=0,045), cu valori constant mai mari la persoanele cu co-consum (CT) comparativ cu cele care consumau doar canabis. Diferențele au fost pronunțate în:

• substantia nigra (p=0,023; d=1,54);
• cerebel (p=0,003; d=1,76);
• tendință semnificativă în striatul sensorimotor (p=0,054; d=1,33).

Aceste regiuni sunt implicate în controlul motivației, emoțiilor și recompensei, iar alterarea echilibrului endocannabinoid în aceste arii poate contribui la dezvoltarea simptomelor afective și la dependență.

Corelații cu expunerea la tutun și canabis

Nivelurile crescute de [11C]CURB în cerebel s-au corelat pozitiv cu numărul de țigări fumate zilnic (r=0,65; p=0,03), în timp ce o tendință similară s-a observat pentru substantia nigra (r=0,57; p=0,07). Nu s-au înregistrat corelații semnificative între activitatea FAAH și cantitatea de canabis consumată, ceea ce sugerează că tutunul este principalul determinant al creșterii FAAH.

Interpretare

Rezultatele reprezintă prima dovadă directă in vivo că persoanele care consumă concomitent canabis și tutun prezintă niveluri mai ridicate ale enzimei FAAH în creier, comparativ cu cele care folosesc doar canabis. Aceste creșteri pot fi explicate prin interacțiunile funcționale dintre sistemul endocannabinoid și sistemul nicotinic, ambele implicate în reglarea stării de spirit, recompensei și stresului.

Creșterea activității FAAH determină scăderea nivelurilor de anandamidă – neurotransmițător asociat cu relaxarea, reducerea anxietății și starea de bine. Această perturbare poate contribui la accentuarea simptomelor depresive și anxioase observate frecvent la consumatorii de canabis-tutun, precum și la dependență mai severă și simptome de sevraj mai intense.

Studiile anterioare au arătat că indivizii cu activitate FAAH redusă sunt mai puțin predispuși la dependență și manifestă simptome de sevraj mai blânde, în timp ce cei cu FAAH crescută prezintă o vulnerabilitate mai mare la tulburări afective. Astfel, activitatea FAAH ar putea reprezenta un biomarker neurochimic al riscului psihiatric la consumatorii multipli.

Limitări și perspective viitoare

Principalele limitări ale studiului includ dimensiunea redusă a eșantionului, absența unui grup de control fără consum și lipsa controlului pentru recența utilizării tutunului. De asemenea, nu s-au evaluat simptome clinice precum depresia sau anxietatea, care ar putea corela direct cu modificările în FAAH.

Cercetătorii recomandă ca viitoarele studii să includă patru grupuri distincte: co-consumatori, consumatori exclusivi de canabis, consumatori exclusivi de tutun și persoane fără consum, pentru a clarifica dacă nivelurile crescute de FAAH sunt rezultatul tutunului în sine sau al interacțiunii dintre cele două substanțe.

Concluzii

Acest studiu sugerează că co-consumul de canabis și tutun amplifică dereglările sistemului endocannabinoid, reflectate prin niveluri crescute ale enzimei FAAH în regiunile cerebrale implicate în recompensă și emoție. Aceste modificări pot explica vulnerabilitatea psihiatrică crescută observată la consumatorii multipli.

Reglementarea activității FAAH și restabilirea echilibrului endocannabinoid ar putea reprezenta o țintă terapeutică promițătoare pentru reducerea efectelor negative ale consumului combinat de canabis și tutun, precum și pentru dezvoltarea unor tratamente personalizate în tulburările de dependență și anxietate.