Depresia la copii

Depresia la copii reprezintă o afecțiune psihiatrică ce se caracterizează prin modificări ale dispoziției, modificări în gândire și alterări ale comportamentului ce cauzează dificultăți în viața personală și socială. Modificările dispoziției includ senzație de tristețe și iritabilitate ce sunt însoțite și de pierderea plăcerii în a face anumite activități care în trecut creau plăcere.

În cazul copiilor și adolescenților, depresia se manifestă cel mai frecvent sub forma unei stări de iritabilitate care poate fi însoțită de alte tipuri de manifestări precum anorexie, refuzul de a merge la școală, scăderea performanțelor școlare sau probleme de comportament.

Factori de risc ai depresiei la copil

Factorii de risc implicați în apariția depresiei la copil și la adolescent au fost clasificați în trei categorii:

Factori pshiosociali

  • depdendență emoțională;
  • antecedente de suicid;
  • stimă de sine scăzută;
  • imagine de sine negativă;
  • negativism în gândire;
  • conflice între părinți și copil;
  • maltratare;
  • despărțiri.

Factori biologici

  • antecedente heredocolaterale de depresie;
  • sexul feminin;
  • modificările hormonale ce apar în cadrul pubertății;
  • greutate scăzută la naștere;
  • obezitate;
  • vârsta mamei la naștere mai mică de 18 ani;
  • anomalii ale somnului;
  • afecțiuni medicale: astm, diabet zaharat, migrene, epilepsie.

Factori de mediu

  • status socioeconomic scăzut;
  • lipsa activității fizice;
  • evenimente traumatice (accidente, abuzuri) ;
  • performanțe școlare reduse;
  • aport alimentar excesiv.


Aproximativ două treimi din copiii ce suferă de depresie au încă o afecțiune psihiatrică. Cele mai întâlnite patologii ce se asociază cu depresia la copil sunt: anxietatea, deficit de atenție, hiperactivitate, tulburare opozitionist sfidătoare. (1, 5, 7, 8, 9, 10)

Epidemiologie

Prevalența depresiei la copii este mică, sub 1%, fără a fi înregistrate diferențe între sexe până la vârsta adolescenței. Studiile epidemiologice au arătat că depresia afectează 0,3-1,4% din copiii preșcolari, 1-2% din copiii aflați înainte de pubertate și 3-8% dintre adolescenți. În perioada pubertății, fetele sunt de două ori mai afectate de depresie decât băieții. Cauzele exacte ale acestor proporții nu sunt cunoscute în totalitate, însă se consideră ca afectarea feminină este mai frecventă în timpul pubertății ca urmare a schimbărilor hormonale ce survin în aceasta perioadă. Totuși, modificările hormonale nu sunt responsabile în totalitate de apariția depresiei la adolescente, dar datorită acestora are loc o sensibilizare a creierului la efectele nocive ale stresului. (1, 7, 8)

Manifestări clinice ale depresiei la copil

Depresia în rândul copiilor poate avea diferite moduri de manifestare. Depresia apărută la copiii cu o vârstă mai mică de 7 ani poate cuprinde manifestări somatice deoarece aceștia nu își pot exprima stările interne. Iritabilitatea este cea mai întâlnită formă de manifestare a depresiei în cadrul copiilor și poate determina apariția stărilor de violență, a comportamentelor ostile, scăderii capacității de concentrare și a deficitului de atenție.

Există mai multe criterii pe baza cărora diagnosticul de depresie este pus la copii și la adolescenți:

A. Cinci sau mai multe simptome

Cinci sau mai multe din simptomele de mai jos au fost prezente în cazul pacientului pentru cel puțin două săptămâni consecutiv, dintre care unul dintre simptome este reprezentat de starea depresivă sau de pierderea dorinței în a face lucruri ce în trecut creau plăcere:

  • stare depresivă prezentă pe aproape tot parcursul zilei, ce se repetă aproape în fiecare zi, fie conștientizată și afirmată de către pacient (descrisă drept o stare de tristețe) sau obiectivată de către apropiați (aceștia observă persoana ca fiind îngândurată, cu lacrimi în ochi);
  • pierderea interesului în a îndeplini activități ce produceau odinioară plăcere, fapt relatat de către pacient sau observat de către apropiați – la copil se poate manifesta prin scăderea interesului în a se juca cu ceilalți copii sau de a participa la activități școlare;
  • scădere ponderală marcată și anorexie sau creșterea marcată a apetitului;
  • insomnie sau hipersomnie zilnic;
  • agitație psihomotorie;
  • fatigabilitate;
  • senzație de inutilitate sau de vină excesivă ce survine zilnic;
  • scăderea capacității de gândire și concentrare;
  • idei referitoare la moarte, idei suicidale sau chiar încercări de suicid.

B. Simptomatologie ce nu îndeplinește criteriile pentru tulburare bipolară mixtă;

C. Simptomatologie ce determină afectare socială, profesională sau în alte domenii;

D. Simptome ce nu sunt cauzate de folosirea unei substanțe (ex. droguri sau medicamente) sau de o anumita patologie (ex. hipotiroidism)

E. Simptome ce nu sunt cauzate de producerea unui deces

În cazul unui deces, simptomatologia ce persistă peste două luni sau ce se caracterizează prin deficiență funcțională marcată, idei referitoare la moarte, senzație de inutilitate sau idei sau gesturi suicidale.

Prezența depresiei la copil implică în momentul diagnosticului și evaluarea riscului de suicid. Incidența suicidului la copiii cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani este de 0,9 la 100.000 copii, iar la adolescenții cu vârsta între 15 și 19 ani incidența este de 6,9 la 100.000 de cazuri. Depresia este prezentă în majoritatea cazurilor de suicid la copii și adolescenți, iar din acest motiv este important să se stabilească riscul de suicid încă de la diagnosticul bolii. Au fost descrise două categorii de factori ce se corelează cu riscul de suicid: factori de risc puternici și factori de risc slabi (factori protectivi).

Factorii de risc puternici ce se corelează cu suicidul la copil și adolescent:
  • vârsta sub 20 ani;
  • sexul feminin;
  • depresie severă, mai ales în cazul prezenței sentimentului de neajutorare;
  • abuzul de substanțe (droguri, alcool) crește riscul de suicid de două ori;
  • prezența unori factori de stres sau a unor pierderi, dezamăgiri;
  • istoric de abuz fizic sau sexual;
  • lipsa comunicării cu părinții;
  • idei și acțiuni suicidale;
  • încercări de suicid în trecut: reprezintă unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru suicid;
  • antecedente heredocolaterale de suicid;
  • accesul la arme de foc sau substanțe toxice;
  • imitarea unor comportamente văzute în media sau a unor celebrități ce s-au sinucis.


Factori de risc slabi (factori protectivi) ce se corelează cu suicidul al copil și adolescent:

  • absența depresiei la momentul internării;
  • absența consumului de alcool sau a drogurilor;
  • prezența suportului parental;
  • capacitate bună de a rezolva problemele;
  • gândire pozitivă ce include planuri concrete, pozitive de viitor;
  • absența ideilor suicidale;
  • absența antecedentelor heredocolaterale de suicid.


Ideile suicidale comunicate în orice manieră trebuie luate în serios și trebuie acționat pentru a preveni punerea în aplicare a acestora. Părinții și apropiații trebuie instruiți să ascundă orice obiect cu care copilul ar putea încerca să se sinucidă (substanțe toxice, medicamente, arme). De asemenea, tratamentul cu medicamente antidepresive produce într-o primă fază creșterea riscului de suicid. În cazul pacienților care au deja idei suicidale este recomandată o monitorizare atentă a acestora.

Diagnostic diferențial

Afecțiuni medicale:

Administrarea de medicamente:

  • antipsihotice;
  • beta blocante;
  • contraceptive;
  • corticosteroizi;
  • isotretinoina.

Alte afecțiuni psihiatrice:

  • anorexie nervoasă;
  • anxietate;
  • tulburare bipolară;
  • deficit de atenție;
  • bulimie nervoasă;
  • distimie;
  • tulburări de personalitate;
  • psihoze;
  • abuz de alcool/droguri. (1-10)

Tratament

Tratamentul depresiei la copil constă în psihoterapie, farmacoterapie sau asociere între cele două. Scopul tratamentului este acela de a obține remisia completă a simptomatologiei și îmbunătățirea calității vieții și prevenirea reapariției simptomatologiei sau a apariției unor noi simptome. Obținerea remisiunii se caracterizează printr-o perioadă cu o durată ce variază între două săptămâni și două luni de absență a simptomatologiei.

Psihoterapia

Psihoterapia reprezintă o metodă de tratament folosită în cazul depresiei moderate la copil și adolescent. Terapia cognitiv comportamentală este indicată în tratamentul depresiei la copil și adolescent. Aceasta constă în adoptarea unor tehnici de activare comportamentală ce determină creșterea capacității de comunicare, de a îmbunătăți relațiile cu cei din jur și de a-și menaja emoțiile. O combinație între terapia cognitivă comportamentală și terapia farmacologică este mai eficientă în tratarea depresiei.

Farmacoterapia

Cele mai folosite medicamente pentru tratamentul depresiei la copil sunt reprezentate de antidepresive. Medicamentele antidepresive sunt folosite în special în tratamentul formelor moderate și severe de depresie la copil și adolescent. Din această categorie, inhibitorii recaptării serotoninei reprezintă prima linie de tratament. Fluoxetina este principalul agent farmacologic folosit în depresia la copil care determină cele mai bune rezultate. Totuși, tratamentul cu antidepresive determină apariția unor efecte secundare. Cel mai important efect secundar al medicamentelor antidepresive este reprezentat de creșterea riscului de suicid în prima perioadă a tratamentului. Din acest motiv este necesară o supraveghere atentă a pacienților ce urmează un tratament cu antidepresive, în special a celor care anterior diagnosticului și începerii tratamentului au avut idei suicidale. Alte efecte adverse ale antidepresivelor sunt: agitație, coșmaruri, creștere ponderală, disfuncții sexuale. (1-10)


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Semne de depresie ale copilului
  • Forumul Boli pediatrice:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      mai multe discuții din Boli pediatrice
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.