Dieta vegetariană și șansele de a deveni centenar

Context și ipoteză de cercetare

Dieta vegetariană a fost asociată cu reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și mortalitate de cauze diverse în multiple studii epidemiologice. Cu toate acestea, relația dintre dieta vegetariană și longevitatea excepțională — definită ca atingerea vârstei de 100 de ani — rămânea neclară înainte de publicarea acestui studiu.

Cercetarea publicată în The American Journal of Clinical Nutrition (2025) a examinat pentru prima dată, pe o cohortă națională chineză de adulți cu vârsta de 80 de ani sau mai mult, dacă aderența la o dietă vegetariană este asociată cu o probabilitate mai mare sau mai mică de a deveni centenar.

Design și populație

Studiul a utilizat un design prospectiv de tip caz-control imbricat (nested case-control), incluzând 5.203 de participanți cu vârsta de cel puțin 80 de ani din Chinese Longitudinal Healthy Longevity Survey — o cohortă reprezentativă la nivel național, inițiată în 1998 și urmărită până în 2018.

Participanții au fost clasificați în funcție de regimul alimentar:

• Omnivori (consum regulat de produse animale)
• Vegetarieni — subclasificați în:
  • Pesco-vegetarieni (consumă pește, dar nu carne)
  • Ovo-lacto-vegetarieni (consumă ouă și lactate)
  • Vegani (exclud toate produsele de origine animală)

Rezultatul principal urmărit a fost atingerea vârstei de 100 de ani până la sfârșitul perioadei de urmărire (2018). Au fost identificați 1.459 de centenari, corelați cu 3.744 de non-centenari (decedați înainte de a împlini 100 de ani).

Rezultate principale

Față de omnivori, persoanele care urmau o dietă vegetariană aveau o probabilitate mai mică de a deveni centenare:

• Vegetarieni în general: OR 0,81 (IC 95%: 0,69–0,96) — adică o probabilitate cu ~19% mai mică
• Vegani: OR 0,71 (IC 95%: 0,54–0,98) — probabilitate cu ~29% mai mică
• Pesco-vegetarieni: OR 0,84 (IC 95%: 0,64–1,09) — asociere nesemnificativă
• Ovo-lacto-vegetarieni: OR 0,86 (IC 95%: 0,67–1,09) — asociere nesemnificativă

Asocierea semnificativă a fost observată în principal la persoanele cu subpondere (IMC < 18,5 kg/m²): OR 0,72 (IC 95%: 0,57–0,91), dar nu și la cele cu IMC normal sau crescut (OR 0,92, 95% CI: 0,73–1,17).

Interpretare și implicații

Rezultatele sunt surprinzătoare față de percepția publică că o dietă vegetariană prelungește viața. Studiul sugerează că la populatia de vârstnici avansați din China, o dietă strict vegetariană poate fi dezavantajoasă pentru longevitatea excepțională, posibil din cauza riscului de deficiențe nutriționale (proteine, vitamina B12, zinc, fier hemic) și a asocierii cu subponderea în rândul celor mai în vârstă.

Contextul cultural și demografic contează: în China rurală, o dietă „vegetariană" poate reflecta constrângeri socioeconomice mai degrabă decât o alegere deliberată, implicând un aport caloric insuficient și un profil nutrițional suboptimal la vârste foarte înaintate.

Datele susțin importanța unui regim alimentar echilibrat, care include atât alimente de origine vegetală, cât și animală, în special la persoanele de vârstă înaintată care au deja un risc crescut de malnutriție și pierdere de masă musculară (sarcopenie).

Limitări

Studiul este observațional — nu poate stabili cauzalitate. Clasificarea dietei a fost realizată prin auto-raportare, cu potențial de eroare de clasificare. Dieta a fost evaluată la un singur moment în timp, fără a surprinde variațiile pe parcursul vieții. Nu au fost colectate date despre suplimentele nutritive sau statusul vitaminelor.

Concluzie

La adulții chinezi cu vârsta de 80 de ani sau mai mult, dieta vegetariană (în special veganism) a fost asociată cu o probabilitate mai mică de a deveni centenar față de omnivori, în special la persoanele cu subpondere. Aceste date subliniază că o dietă echilibrată, care include și alimente de origine animală, poate fi mai favorabilă pentru longevitatea excepțională la vârstnicii avansați, contrazicând întrucâtva narrative populare despre vegetarianism și viața lungă.