Durere unilaterală a capului

©

Autor:

Durere unilaterală a capului

Durerea de cap poate fi localizată într-o anumită zonă a capului sau poate fi difuză, continuă sau intermitentă, cu debut spontan sau insidios (progresiv), poate prezenta iradiere spre alte zone ale corpului, poate prezenta o durată variabilă de timp (de la câteva minute până la câteva zile) şi poate fi descrisă de către bolnavii în caz sub diferite moduri, precum durere ascuțită, durere surdă, durere pulsatilă, senzația de „compresiune craniana”,  senzația de „strângere ca într-o menghină”, etc.

În funcție de etiologie, durerile de cap sunt împărțite în două categorii:

  • cefaleea primară, care apare în absența vreunei afecțiuni sau tulburări şi
  • cefaleea secundară, datorate unei anumite afecțiuni.


În funcție de durata evoluției pot fi descrise două tipuri de durere de cap:

  • acută şi
  • cronică.


În literatura de specialitate sunt descrise cu precădere trei forme distincte de durere de cap:

  • durerile de cap secundare hipertensiunii arteriale,
  • migrenele şi
  • cefaleea de tip cluster.

Dacă prima formă de cefalee este bine cunoscută, fiind localizată difuz la nivel cranian, celelalte două forme de cefalee sunt întâlnite mai rar şi sunt caracterizate printr-o localizare unilaterală a capului. [1], [2], [3], [4], [5]

Cauzele durerilor de cap unilaterale

Durerea unilaterală de cap de tip cluster este rar înregistrată în practica medicală. Studiile arată faptul că aproximativ una din o mie de persoane suferă de cefalee de tip cluster.

Cel mai frecvent durerea de cap unilaterală de tip cluster afectează bărbații cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani.

Mecanismul patogenic care a dus la apariția durerilor de cap unilaterale de tip cluster nu este complet elucidat. Pot fi descrişi însă anumiți factori de risc care pot facilita apariția durerii unilaterale a capului:

  • Consumul de alcool
  • Vârsta (persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de ani sunt cele mai afectate)
  • Genul (bărbații sunt mai frecvent afectați decât femeile)
  • Ereditatea.


Cât priveşte apariția migrenei, aceasta poate fi datorată modificărilor care apar la nivelul trunchiului cerebral şi interacționilor acestezi zone a creierului cu nervul trigenen.

Printre factorii favorizanți ai migrenei se numără:

  • Ereditatea
  • Factorii de mediu, precum schimbările meteorologice, mirosurile intense, luminile puternice sau intermitente etc.
  • Consumul de alcool
  • Anumite aspecte legate de dietă, precum alimentația insuficientă, săritul peste mese, deshidratarea, renunțarea la consumul de cafea, etc.
  • Dezechilibrele chimice apărute la nivel cerebral
  • Istoricul familial
  • Vârsta (migrenele sunt frecvent înregistrate în jurul vârstei de 30 de ani)
  • Genul (migrenele sunt mult mai frecvent înregistrate în rândul feneilor)
  • Modificările hormonale (astfel poate fi explicată apariția migrenei înainte sau la scurt timp după apariția menstruației)
  • Stresul psiho-emoțional
  • Emoțiile
  • Relaxarea după o perioadă de stres intens
  • Insomnia sau somnul excesiv
  • Foamea
  • Oboseala
  • Tratamentul hormonal de substituție
  • Administrarea de anticoncepționale orale. [3], [4], [5]


Manifestări clinice specifice durerii unilaterale a capului

Durere unilaterală a capului („cefalee în ciorchine”) este localizată cel mai frecvent temporal, periorbital sau retroorbital (în spatele ochilor), trezeşte deseori bolnavul din somn noaptea şi este însoțită de următoarele manifestări clinice:

  • rinoree,
  • congestie nazală,
  • ptoză palpebrală,
  • lăcrimare,
  • eritem ocular de partea afectată a capului,
  • transpirație în zona feței şi a frunții aflate pe aceeaşi parte cu cefaleea,
  • congestie,
  • fotosensibilitate,
  • sensibilitate la zgomote,
  • sindrom Horner (ptoză, mioză, enoftalmie, anhidroză) şi
  • paloare tegumentară.


Durerea de cap de tip cluster apare în episoade; aceste episoade prezintă o durată cuprinsă între câteva săptămâni şi câteva luni şi sunt urmate de episoade de remisie. Perioada de remisiune dintre două episoade de cefalee de tip cluster poate fi cuprinsă între câteva luni sau chiar câțiva ani.

Episoadele de cefalee de tip cluster apar, de regulă, la aceleaşi ore, durerea atinge nivelul maxim în câteva minute de la apariție.

Pe de altă parte, migrena este o formă particulară de cefalee, localizată unilateral la nivelul capului, pulsatilă, ascuțită, care poate fi însoțită de următoarele manifestări clinice: grețuri, vărsături, fotosesibilitate, sensibilitate crescută la zgomote, sensibilitate la mirosuri.

Migrena

Migrena poate dura câteva zile şi este precedată de un sindrom clinic, cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de „aură”. Acest sindrom clinic apare cu aproximativ 10-60 de minute înainte de apariția migrenei şi poate cuprinde apariția paresteziilor pe o singură parte a feței, a membrelor superioare sau inferioare, tremorul imaginii, apariția flash-urilor luminoase, a liniilor colorate sau a petelor negre pe orbite şi fenomene senzitive, caracterizate prin amorțeală sau înțepături, localizate la nivelul unei parți a corpului, cu extindere la nivelul capului unilateral.

În funcție de manifestările clinice caracteristice, pot fi descrise mai multe tipuri de migrene:

  • Migrena comună (cu sau fără aură), descrisă anterior.
  • Migrena bazilară, care presupune pe lângă durerea de cap unilaterală, ascuțită şi pulsatilă, apariția amețelilor, a tulburărilor de vorbire şi de conştiență, apariția vederii duble şi a zgomotelor în urechi.
  • Migrena hemiplegică familială şi migrena hemiplegică sporadică, a căror aură este reprezentată de deficitul motor şi slăbiciunea musculară prezente la nivelul unei singure părți a corpului.
  • Migrena retiniană, însoțită de manifestări clinice oculare.
  • Sindroamele periodice ale copilului, caracterizate printr-o durere unilaterală a capului, ascuțită şj pulsatilă, însoțită de vărsături ciclice, dureri abdominale, grețuri şi amețeli. Aceste sindroame ale copilului sunt, deseori, asociate cu apariția migrenei in adolescență sau în perioada adultului tânăr. [1], [2], [3], [4], [5]


Elemente de diagnostic al durerilor de cap unilaterale

Atât diagnosticul de migrenă, cât şi diagnosticul de cefalee de tip cluster, se pune pe baza manifestărilor clinice descrise anterior, pe baza examenului clinic neurologic, a examenului fundului de ochi şi a măsurării valorilor tensionale.

Investigațiile paraclinice precum tomografia computerizată de craniu nativ sau rezonanța magnetică nucleară de craniu sunt utile pentru excluderea altor afecțiuni neurologice care ar putea determina apariția durerilor de cap (precum bolile inflamatorii cerebrale, tumorile cerebrale, etc.). [1], [2]

Tratamentul durerilor unilaterale ale capului

Tratamentul pentru durere unilaterală a capului este simptomatic şi are drept scop ameliorarea durerii, scurtarea perioadei de cefalee şi prevenirea reapariției acesteia.

Tratamentul specific pentru ameliorarea şi combaterea durerii de cap de tip cluster presupune oxigenoterapie (inhalarea de oxigen pur pe mască), administrarea medicamentelor analgezice (precum Sumatriptanul sub formă injectabilă, Zolmitriptanul sub formă de spray nazal, Dihidroergotamina sub formă injectabilă sau intranazală), a medicamentelor anestezice locale (precum Lidocaina) şi a Octeotridului (medicament care deține în componență somatostatină).

Tratamentul de ameliorare şi de combatere a migrenei presupune administrarea medicamentelor analgezice (precum Aspirină, Ibuprofen, Paracetamol etc. ) sub formă injectabilă, de comprimate orale sau sub formă de comprimate efervescente. Utilizarea medicamentelor analgezice în combinație, precum Aspirină, Paracetamol şi cafeină.

În formele severe de migrenă se poate administra Ergotamină sau alte medicamente pe bază de triptani.

Pentru combaterea stărilor de greață si de varsătură, se pot adminisra antiemetice, precum Metoclopramid sau Domperidonă. In cazul persoanelor care prezintă vărsături severe, medicația analgezică de combatere a durerii unilaterale de cap poate fi administrată sub formă de supozitoare. [1], [2], [3], [4], [5]

Evoluție şi posibile complicații ale durerilor de cap unilaterale

Evoluția şi complicațiile cefaleei unilaterale variază în funcție de tipul acesteia.

Durerea unilaterală de cap de tip cluster nu pune viața în pericol şi nu determină apariția leziunilor cerebrale permanente, însă în timp poate afecta calitatea vieții bolnavului în cauză şi poate interfera cu activitățile cotidiene, ducând la perturbarea activităților profesionale.

Asemenea cefaleei de tip cluster, migrena nu se asociază riscului de deces. Pe termen lung, evoluția migrenei este diferită de la un caz la altul. Pot fi descrise patru moduri de evoluție a migrenei in timp:

  • Dispariția totală a durerilor de cap şi a celorlalte manifestări clinice însoțitoare
  • Persistența episoadelor migrenoase, cu păstrarea frecvenței şi a intensității inițiale
  • Scăderea frecvenței episoadelor migrenoase, acestea devenind tot mai rare
  • Agravarea atacurilor migrenoase, cu creşterea frecvenței acestora.


Migrena cu aură este asociată riscului crescut de apariție a accidentului vascular crebral.

Printre complicațiile migrenei se numără:

  • Cronicizarea migrenei
  • Instalarea statusului migrenos
  • Apariția aurei migrenoase în absența migrenei
  • Apariția migralepsiei (crize epilectice determinate de migrenă)
  • Apariția infarctului migrenos (leziuni ischemice cerebrale). [3], [4], [5]
Caută un semn/simptom de boală:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.