Efectele consumului de cafea asupra memoriei și concentrării

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un studiu realizat în cadrul Cureus Journal of Medical Science și publicat în Cureus la data de 23 noiembrie 2025 a analizat, pe o perioadă de 10 ani, relația dintre consumul de cafea și efectele asupra funcțiilor cognitive, neuroprotecției și sănătății cerebrale la populații diverse. Acest demers a urmărit să clarifice dacă memoria, atenția și plasticitatea cerebrală sunt într-adevăr influențate de cafea sau dacă beneficiile percepute sunt supraevaluate.

Context

Interesul pentru modul în care cafeaua influențează creierul a crescut odată cu îmbătrânirea populației globale și cu prevalența crescută a bolilor neurodegenerative. Consumul regulat de cafea a fost asociat în studii epidemiologice cu un risc mai scăzut pentru boala Parkinson, boala Alzheimer, demență, accident vascular cerebral și scleroză multiplă. Totuși, majoritatea acestor date sunt observaționale, ceea ce împiedică stabilirea unei relații cauzale.

Rolul cofeinei și al altor compuși purinici din cafea — precum teobromina, teofilina și paraxantina — este intens studiat în contextul neuroplasticității, dezvoltării sinaptice și semnalizării neuronale. Mecanismele exacte rămân însă insuficient înțelese, mai ales datorită diversității tipurilor de cafea, a metodelor de preparare și a variabilității individuale în metabolizarea cofeinei.

Despre studiu

Această revizuire narativă, elaborată de o echipă de autori cu experiență în domeniul neuroștiințelor și farmacologiei (Pergolizzi, Tenenbaum, Pergolizzi și LeQuang), a inclus 109 articole științifice, publicate în ultimii 10 ani, identificate prin căutări extinse în trei baze de date medicale. Studiile selectate au cuprins:

cercetări experimentale pe animale, axate pe neuroplasticitate, memorie, atenție și neurogeneză;
studii clinice umane, testând efectele consumului de cafea, ale extractelor de fruct de cafea și ale combinațiilor de compuși ai cafelei cu plante precum salvie sau ginseng;
studii epidemiologice, care au evaluat consumul obișnuit de cafea și evoluția funcțiilor cognitive la adulții vârstnici;
studii imagistice privind modificările regionale ale materiei cenușii în contextul consumului cronic de cofeină sau al privării de somn.

Revizuirea a analizat, de asemenea, mecanismele moleculare prin care cofeina influențează receptorii de adenozină (în special A1 și A2A), receptorii P2 și semnalizarea dependentă de adenozin trifosfat, cu implicații pentru neuroinflamație, excitabilitate neuronală și neurodegenerare.

Rezultate

Efecte asupra neuroplasticității și funcției sinaptice

Studiile pe animale sugerează că cofeina poate favoriza potențierea pe termen lung, un mecanism fundamental pentru învățare și memorie.
Totuși, expunerea cronică sau dozele mari pot reduce potențierea sinaptică, în special în hipocamp, indicând o sensibilitate pronunțată la dozaj.
Cofeina influențează reglarea calciului intracelular, activitatea receptorilor și ritmurile neuronale, toate fiind procese critice pentru remodelarea sinaptică.

Efecte asupra funcțiilor cognitive la oameni

Mai multe studii clinice au arătat îmbunătățiri ale vigilenței, timpului de reacție, preciziei memoriei și eficienței neuronale după consum de cafea.
Unele efecte au apărut independent de doza de cofeină, sugerând o contribuție sinergică a polifenolilor.
Alte studii au raportat rezultate neutre, subliniind variabilitatea mare între indivizi și metodele de preparare.

Printre beneficii au fost observate:

reducerea oboselii și îmbunătățirea dispoziției,
scăderea stresului perceput după inhalarea aromei de cafea în contexte tensionate (de exemplu, proceduri dentare),
îmbunătățirea fluxului sanguin cerebral în urma consumului de extract de fruct de cafea sau polifenoli de măr.

Efecte asupra anxietății și stresului

Administrarea acută de cofeină la persoane cu tulburare de panică a declanșat simptome de panică la aproape jumătate dintre participanți, fără legătură cu activarea axei hipotalamus–hipofiză–suprarenale.
În contrast, aroma de cafea a redus biomarkerii de stres și ritmul cardiac, sugerând o componentă psihosenzorială distinctă.

Relația cu somnul și plasticitatea cerebrală

La consumatorii obișnuiți de cafea, structura somnului nu a fost semnificativ modificată, indicând o adaptare progresivă.
Studii imagistice realizate în context de privare de somn au arătat modificări regionale ale materiei cenușii influențate de consumul sau sevrajul de cofeină.

Efecte pe termen lung și neuroprotecție

Datele observaționale sugerează că un aport mai ridicat de cafea este asociat cu o încetinire a declinului cognitiv, în special la femei.
Studiile preclinice oferă dovezi consistente privind un rol neuroprotector al cofeinei în modele de:
- boala Alzheimer,
- tulburări metabolice,
- stres și epilepsie.

Mecanisme implicate în efectele neuroprotectoare

Cele mai importante mecanisme analizate includ:

blocarea receptorilor A1 și A2A pentru adenozină, reducând excitabilitatea neuronală excesivă și neuroinflamația;
modularea receptorilor P2, implicați în răspunsul la leziuni și degenerare neuronală;
stimularea biodisponibilității analgezicelor și reducerea durerii, un aspect care poate îmbunătăți indirect funcțiile cognitive la pacienții cu dureri cronice.

Concluzii

Analiza arată că efectele cafelei asupra memoriei și concentrării sunt reale, dar complexe și dependente de doză, obiceiuri, tipul cafelei și variabilitatea metabolică individuală. Componentele non-cofeinice incluse în cafea par să contribuie la efecte cognitive și neuroprotectoare, iar mecanismele nu pot fi atribuite exclusiv cofeinei.

Totuși, majoritatea dovezilor sunt observaționale, iar heterogenitatea studiilor — de la tipul de boabe până la metodele de preparare — limitează concluziile ferme. De asemenea, efectele pot varia în funcție de sex, genetică și adaptarea la consumul cronic.

În ansamblu, cafeaua pare sigură și posibil benefică, dar este nevoie de studii controlate riguroase pentru a determina mecanismele precise, doza optimă și influența diferiților compuși.

Data actualizare: 24-11-2025 | creare: 24-11-2025 | Vizite: 223

Bibliografie

Pergolizzi, J.V., Tenenbaum, J.T., Pergolizzi, C., LeQuang, J.A.K. (2025). Neurocognitive and Neurological Effects of Coffee and Caffeine: A Narrative Review. Cureus 17(10): e94742. DOI: 10.7759/cureus.94742, https://www.cureus.com/articles/407421-neurocognitive-and-neurological-effects-of-coffee-and-caffeine-a-narrative-review

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/woman-preparing-work-cafe-with-laptop_13533949.htm

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Sunt alimentele procesate dăunătoare pentru copii?

Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Sacred Heart arată că un consum crescut de alimente procesat...

De ce ciocolata place atât de mult

Cercetătorii de la Universitatea din Leeds au descifrat procesul fizic care are loc în gură atunci când mănân...

Îndulcitorii cu conținut redus de calorii nu cresc riscul de cancer, arată un studiu efectuat de cercetătorii americani

Aportul de îndulcitori cu conținut redus de calorii nu influențează mortalitatea prin cancer la nivelul popula�...

Omega-3 și Omega-6 - o relație mai complexă decât se credea între acizii grași și inflamație
Consumul de mâncare comandată, indicele inflamator al dietei și riscul cardiometabolic la adulți din Statele Unite
Chiar și micile schimbări din alimentație au un impact semnificativ asupra sănătății
Restricția calorică cu 30% reduce markerii de îmbătrânire cerebrală

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Consumul ridicat de cafea a fost asociat cu creșterea riscului de cancer colorectal la bărbați

Rolul consumului de cafea asupra dezvoltării cancerului continuă să fie cercetat, având în vedere rezultatele ...

Consumul de cafea și ceai ajută la prevenirea diabetului de tip II

O meta-analiză confirmă eficiența consumului de cafea, ceai și cafea decofeinizată în reducerea riscului pe a...

Consumul de cafea este determinat genetic, sugerează un studiu

O metaanaliză recentă realizată de cercetătorii de la Harvard explică de ce cafeaua nu are aceleași efecte as...

Cafeaua decofeinizată ar putea ajuta la sănătatea ficatului

Consumul de cafea asociat cu un risc mai mic de disfuncții erectile

MIT: Cafeaua combate mahmureala

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum