Expunerea în copilărie la colibactină poate declanșa o epidemie de cancer colorectal în rândul tinerilor

Un studiu publicat în revista Nature de o echipă internațională condusă de cercetători de la Universitatea din California San Diego identifică un factor microbian cu potențial oncogen major: toxina colibactină. Produsă de anumite tulpini de Escherichia coli din intestinul gros, colibactina este capabilă să inducă modificări genetice ireversibile în celulele epiteliale colonice, fiind asociată cu apariția cancerului colorectal în rândul adulților tineri.
Cancerul colorectal era considerat tradițional o afecțiune a vârstei înaintate, dar incidența sa în rândul persoanelor sub 50 de ani a crescut alarmant în ultimele decenii. Această tendință este observată în cel puțin 27 de țări, cu o dublare a cazurilor în fiecare deceniu din ultimii 20 de ani. Cauzele acestei creșteri rămân parțial neelucidate, deoarece mulți dintre pacienți nu prezintă factori de risc cunoscuți precum obezitatea sau istoricul familial.

Colibactina a fost deja identificată în aproximativ 10-15% din toate cazurile de cancer colorectal, dar până acum nu era clar împărțirea acestor mutații în funcție de vârsta pacienților. Noul studiu oferă o perspectivă diferită: colibactina acționează devreme în viață, lăsând o semnătură mutațională distinctă în ADN-ul celulelor colonului, ce poate constitui un factor declanșator precoce al cancerului.

Despre studiu

Cercetătorii au analizat genomul tumoral al 981 de pacienți cu cancer colorectal, atât cu debut precoce (sub 40 de ani), cât și tardiv (peste 70 de ani), proveniți din 11 țări cu niveluri variate de risc. Au identificat o semnătură mutațională specifică colibactinei, care a fost de 3,3 ori mai frecventă la pacienții tineri față de cei în vârstă. Mai mult, această semnătură era predominantă în țări cu o incidență crescută a formelor precoce, precum Argentina, Brazilia, Rusia, Thailanda și Columbia.

Analiza cronologică a mutațiilor a arătat că daunele ADN induse de colibactină apar în primii 10 ani de viață, ceea ce sugerează o expunere timpurie, posibil asimptomatică, la bacterii producătoare de colibactină. Aproximativ 15% din mutațiile driver APC, implicate în inițierea cancerului colorectal, poartă amprenta colibactinei.

Rezultate principale

• Mutațiile induse de colibactină sunt semnificativ mai frecvente la adulți sub 40 de ani comparativ cu cei peste 70.
• Aceste mutații apar devreme în dezvoltarea tumorală, chiar încă din copilărie.
• Colibactina pare a fi responsabilă pentru o parte semnificativă din mutațiile care declanșează carcinogeneza la tineri.
• Țările cu incidență mare a cancerului colorectal precoce prezintă o frecvență crescută a acestor semnături genetice.

Implicații și direcții viitoare

Autorii subliniază că rezultatele nu dovedesc o relație de cauzalitate, dar sugerează puternic că colibactina poate fi un factor etiologic major în cancerul colorectal precoce. Expunerea precoce la tulpini patogene de E. coli ar putea favoriza apariția cancerului cu decenii înainte de diagnostic.

Cercetările viitoare vor urmări:

• Identificarea surselor de expunere la colibactină în copilărie (diete, igienă, microbiotă).
• Evaluarea utilizării de probiotice pentru eliminarea tulpinilor producătoare de toxine.
• Dezvoltarea de teste de screening precoce prin analiza mutațiilor colibactin-specifice în probe de scaun.

Concluzii

Studiul schimbă paradigma privind etiologia cancerului: expunerile microbiene sau de mediu din copilărie pot lăsa urme genetice ce favorizează dezvoltarea cancerului zeci de ani mai târziu. Această perspectivă deschide calea unor strategii noi de prevenție, bazate pe controlul microbiotei intestinale în primii ani de viață.