Expunerile chimice ale bunicului pot influența debutul pubertății la nepoate

Un studiu prezentat la ENDO 2025, reuniunea anuală a Societății Endocrinologice, sugerează că expunerea bunicilor la substanțe chimice perturbatoare endocrine ar putea influența vârsta la care nepoatele lor își încep menstruația. Cercetarea a fost realizată de dr. Xin Hu, specialist în sănătate publică la Emory University, Atlanta, în colaborare cu dr. Barbara Cohn de la Public Health Institute, Berkeley.
În ultimele decenii, s-a observat o scădere progresivă a vârstei debutului pubertății la fete, un fenomen asociat cu riscuri ulterioare de sănătate, inclusiv tulburări metabolice, cancer mamar și probleme de sănătate mintală. Unii factori determinanți sunt deja cunoscuți, precum nutriția, greutatea corporală și expunerea la lumină artificială. Însă un aspect mai puțin explorat este impactul transgenerațional al expunerilor chimice.

Substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin (perturbatorii endocrini) sunt compuși care interferează cu sistemul hormonal uman, fiind prezenți în alimente, produse cosmetice, ambalaje, apă sau aer. Acestea pot traversa bariera placentară sau pot afecta linia germinală în perioade critice ale dezvoltării.

Despre studiu

Cercetătorii au utilizat date din cadrul studiului Child Health and Development Studies (CHDS), o cercetare longitudinală desfășurată din anii 1960 în California. În cadrul acestui proiect, au fost colectate probe de sânge de la 249 de cupluri în perioada prenatală și postnatală timpurie. În aceste probe au fost analizate mii de metaboliți și compuși chimici cu relevanță toxicologică și endocrină.

Ulterior, s-a evaluat vârsta primei menstruații (menarha) la:

• 247 fiice ale acestor cupluri;
• 139 nepoate, adică fiicele fiicelor sau fiilor participanților originali.

S-a observat că vârsta mediană a menarhei a fost relativ stabilă între generațiile de mame și bunici, dar a scăzut cu un an întreg în rândul nepoatelor, născute în jurul anului 1990.

Rezultate

Asocieri chimice cu debutul pubertății

Analiza detaliată a evidențiat că anumite substanțe detectate în sângele mamelor și taților erau corelate cu momentul debutului pubertății la descendenți. Efectele cele mai marcante au fost observate în cazul generației de nepoate.

Un compus identificat drept relevant a fost fenoxietanolul, un conservant utilizat frecvent în produse cosmetice și alimentare. Expunerea simultană la acest compus în cazul ambilor părinți s-a asociat cu pubertate precoce la fiice.

Rolul neașteptat al liniei paterne

Un rezultat surprinzător a fost puterea de influență a expunerilor paterne. Deși se aștepta ca expunerile materne să joace un rol major, s-a constatat că expunerile tatălui au fost corelate semnificativ cu dezvoltarea endocrină a ambelor generații de fete.

Este pentru prima dată când un studiu populațional arată că mediul tatălui poate afecta dezvoltarea reproductivă nu doar a fiicei, ci și a nepoatei. Aceste descoperiri susțin ideea că prevenirea dezechilibrelor endocrine la urmași trebuie să ia în considerare nu doar mama, ci și contribuția epigenetică a tatălui.

Concluzii

Acest studiu subliniază impactul profund și de durată al expunerilor chimice din mediul înconjurător asupra sănătății reproductive feminine. Mai exact, rezultatele indică faptul că expunerea la substanțe chimice în perioada concepției și sarcinii – chiar și cu două generații înainte – poate modifica semnificativ calendarul pubertății.

Aceste date impun o reevaluare a strategiilor de prevenție în sănătatea publică, extinzând perspectiva asupra riscurilor de mediu de la nivel individual sau matern la întregul arbore genealogic, inclusiv linia paternă.