Factorii de risc ai bullyingului la adolescenți în Statele Unite

Un studiu realizat la Florida Atlantic University – Charles E. Schmidt College of Medicine și publicat în jurnalul Child Psychiatry & Human Development a analizat factorii de risc asociați implicării în bullying (hărțuire) la adolescenții din Statele Unite, cu vârste între 12 și 17 ani. Cercetarea demonstrează că bullyingul nu reprezintă un fenomen tranzitoriu al copilăriei, ci o problemă majoră de sănătate publică, cu efecte persistente asupra sănătății mintale, fizice și sociale.

Rezumat

• Bullyingul este frecvent în rândul adolescenților americani și are consecințe pe termen lung.
• Atât victimele, cât și agresorii prezintă riscuri crescute de probleme psihologice și comportamentale.
• Excesul ponderal, dificultățile de integrare socială și tulburările mintale cresc semnificativ riscul de implicare în bullying.
• Adolescenții născuți în afara Statelor Unite sunt mai vulnerabili la victimizare.
• Implicarea părinților și politicile școlare coerente reduc semnificativ bullyingul.

Context

Bullyingul la adolescenți este asociat cu un spectru larg de consecințe negative, care depășesc mediul școlar. Victimele prezintă un risc crescut de depresie, anxietate, halucinații și comportament suicidar, în timp ce agresorii dezvoltă mai frecvent comportamente delincvente, violență în relațiile intime și probleme legale la vârsta adultă.

Factorii sociali, precum dezavantajele socioeconomice, rasa, statutul de imigrant și diferențele fizice, amplifică aceste riscuri. Studiile anterioare sugerează că bullyingul reflectă interacțiuni complexe între mediul social, familia și vulnerabilitățile individuale, ceea ce impune intervenții multidimensionale.

Despre studiu

Cercetarea a utilizat date din National Survey of Children’s Health, un sondaj reprezentativ la nivel național, realizat de U.S. Census Bureau, care colectează informații despre sănătatea fizică și mintală a copiilor, accesul la servicii medicale și mediile familiale și sociale.

Analiza a inclus 37.425 de adolescenți cu vârste între 12 și 17 ani, chestionați în perioada 2022–2023. Au fost utilizate:

• Statistici descriptive pentru caracterizarea populației;
• Teste chi-pătrat pentru evaluarea asocierilor bivariate;
• Modele de regresie logistică binară pentru identificarea factorilor de risc independenți.

Variabilele analizate au inclus condiții de sănătate fizică (exces ponderal, boli autoimune), tulburări de sănătate mintală (anxietate, depresie, tulburare de deficit de atenție cu sau fără hiperactivitate), dizabilități de învățare, influențe parentale, experiențe adverse din copilărie și determinanți sociali ai sănătății.

Rezultate

Dintre adolescenții incluși, 13.724 (36,7%) au raportat că au fost victime ale bullyingului în ultimul an:

• 24,7% au fost intimidați o dată sau de două ori;
• 6,4% lunar;
• 3,4% săptămânal;
• 2,1% aproape zilnic.

În ceea ce privește comportamentul agresiv, 4.936 de adolescenți (13,2%) au declarat că au intimidat alți colegi:

• 10,4% o dată sau de două ori;
• procente mai mici pentru frecvențe lunare sau săptămânale.

Analizele de regresie au arătat că riscul de a fi implicat în bullying, ca victimă, agresor sau ambele, este semnificativ mai mare la adolescenții:

• cu exces ponderal sau obezitate;
• cu dificultăți în formarea relațiilor de prietenie;
• cu tulburări mintale precum anxietatea, depresia sau tulburarea de deficit de atenție;
• cu dizabilități de învățare;
• cu boli autoimune.

Adolescenții cu exces ponderal au prezentat o probabilitate crescută atât de a fi victime, cât și de a exercita bullying, iar cei care intimidau alți colegi aveau rate mai mari de probleme comportamentale, depresie, conflicte frecvente și dificultăți sociale.

Un rezultat important a fost vulnerabilitatea crescută a adolescenților născuți în afara Statelor Unite, care au raportat mai frecvent victimizare. În acest grup, monitorizarea parentală a avut un efect protector, sugerând rolul central al familiei în gestionarea stresului social și emoțional.

Datele indică existența unui cerc vicios, în care victimizarea crește probabilitatea ca adolescenții să devină, la rândul lor, agresori. Factorii de risc comuni subliniază natura interconectată a bullyingului și necesitatea unor intervenții integrate.

Implicații și concluzii

Rezultatele susțin necesitatea implementării unor intervenții bazate pe dovezi, care să acționeze simultan la nivel individual, familial și școlar. Programele eficiente includ:

• modelarea atitudinilor elevilor;
• formarea personalului școlar pentru identificarea și gestionarea bullyingului;
• implicarea activă a părinților și îngrijitorilor.

Deși puține programe de prevenție includ sistematic părinții, cele care fac acest lucru obțin reduceri mai mari ale bullyingului, atât ca victimizare, cât și ca agresiune. Strategiile trebuie să fie cultural sensibile și accesibile, prin materiale traduse, program flexibil și suport logistic pentru familii.

La nivel instituțional, politicile școlare coerente sunt esențiale. Deși toate statele americane au legi antibullying, doar o parte respectă integral recomandările Departamentului Educației, evidențiind nevoia de standardizare și aplicare consecventă.

În ansamblu, studiul demonstrează că prevenirea bullyingului necesită un efort coordonat între școli, familii și comunități, pentru a proteja sănătatea mintală, fizică și socială a adolescenților aflați la cel mai mare risc.