Prevenirea bullying-ului

Bullying-ul reprezintă un comportament nedorit sau agresiv manifestat de către o persoană (agresorul) față de o altă persoană (victima), comportament care reflectă un dezechilibru real sau perceput de putere între cele două (1), (2)

Despre bullying

Literatura de specialitate prezintă trei tipuri clasice de bullying:

bullying verbal (insulte, etichetări);
bullying social (lezarea reputației sociale sau a relațiilor prin practici precum izolarea sau umilirea publică);
bullying fizic (vătămare corporală). (1)

Recent, în literatura de specialitate găsim referințe cu privire la bullying-ul virtual sau cyberbullying, aceasta presupunând utilizarea tehnologiei moderne, precum rețelele de socializare, cu scopul de a răni pe cineva. Exemple de cyberbullying sunt ironizarea unei persoane pe rețele de socializare, trimiterea unor emailuri cu mesaje negative etc. (1), (2)

Se estimează că în jur de 30% dintre elevi au trecut prin experiențe de bullying fie ca victime, fie ca agresori, unii elevi având rolul dual de victimă-agresor. Majoritatea copiilor agresați fac parte din categorii de populație defavorizate (copiii supraponderali, copiii cu dizabilități sau elevii cu orientare sexuală LGBT). (3)

Printre consecințele bullying-ului asupra dezvoltării psihologice normale a elevului agresat se numără: nivelulul ridicat de anxietate și depresie, performanțe școlare slabe, probleme generale de sănătate, repetarea experienței de bullying prin agresarea altor elevi percepuți ca fiind mai slabi decât el. (2), (5)

Mai multe informații despre acest comportament puteți citi în acest articol.

Strategii de bază în prevenirea bullying-ului

Prevenirea acestui fenomen este un proces la care trebuie să contribuie actorii principali ai educației, respectiv părinții, profesorii și persoanele calificate (consilierul școlar, medicul școlar etc.). (2)

Majoritatea metodelor de prevenție a bullying-ului au la bază angajamentul acestora în asigurarea condițiilor necesare creării unui mediu liniștit și prosper pentru dezvoltarea normală pe plan social și academic a copiilor. (1)

Acest angajament se clădește pe dorința adulților-îngrijitori de a fi alături de copil și de a-l ajuta să se exprimă deschis fără a se simți stânjenit sau rușinat. Un copil ai cărui părinți îi ignoră problemele sau tind să-l critice pentru greșelile sale, va avea tendința de a evita să aducă în discuție experiențele sale negative din teama de a fi ridiculizat sau ignorat. (3)

Oferiți informații generale și specifice despre bullying

Un prim pas în prevenirea bullying-ului îl reprezintă oferirea de informații către elevi despre fenomenul de bullying, cauzele acestui fenomen, caracteristicile agresorului și victimei și consecințele bullying-ului asupra dezvoltării fizice și psihice armonioase. Această strategie presupune, de asemenea, și organizarea unor activități de învățare și exersare a unor metode de identificare și de combatere a bullying-ului, precum oferirea de ajutor copiilor-victimă, cererea de ajutor sau evitarea situațiilor posibil conflictuale. Activitățile de informare se pot realiza prin discuții individuale, dezbateri despre bullying, ore de consiliere și dirigenție, distribuirea de materiale media (filme, imagini) cu mesaje antibullying, campanii de informare locale sau naționale.

Îmbunătățiți comunicarea cu copiii

Specialiștii în sănătate mentală afirmă că o comunicare eficientă dintre copil și părinte, respectiv elev și profesor, reprezintă o măsură eficientă de prevenire a efectelor negative ale agresării. Relația pozitivă dintre părinți și copil, respectiv profesori și elevi, presupune construirea unui climat de încredere, asigurarea copilului că opinia sa este importantă, practicarea ascultării active, oferirea de sfaturi și sugestii pentru probleme copilului și reasigurarea că nu va fi criticat în timp ce acesta își exprimă problemele personale.

Încurajați identificarea intereselor și hobby-urilor

Părinții și profesorii îi pot încuraja pe copii să-și identifice interesele și activitățile preferate și să se implice în acestea. Activitățile extrașcolare, sportive, culturale sau de tip voluntariat îi permit copilului să construiască relații sociale cu persoane care au aceleași interese.

Oferiți modele comportamentale pozitive și dezirabile social

Această strategie presupune educarea atât a victimelor, cât și a agresorilor cu privire la ce înseamnă comportament pozitiv și așteptat, respectiv comportament negativ și nedorit. Strategia presupune două etape:

prezentarea comportamentelor și a consecințelor acestora și
aplicarea imediată a consecințelor pentru comportamente, respectiv recompense pentru comportamentele pozitive și pedepse pentru comportamentele negative.

Învățarea devine mai eficientă atunci când copilul îl observă pe adult punând în practică aceste comportamente în relație cu alții. (1), (2), (5)

În continuare vom prezenta câteva sugestii de strategii sau metode de prevenire și de diminuare a bullying-ului atât pentru părinți, cât și pentru profesori sau pentru alte categorii de persoane care se ocupă de îngrijirea și educarea copilului.

Metode de prevenire a bullying-ului pentru părinți

Observați semnele care indică experimentarea bullying-ului

Aceste semnale pot fi fizice (răni, haine rupte, recuzită școlară distrusă), cât și psihocomportamentale (apetit alimentar scăzut, insomnie, momente de tristețe, depresie, anxietate, teama de a frecventa școala). Odată ce ați observat aceste semne, încercați să purtați o discuție sinceră și deschisă cu copilul dvs. despre experiențele sale școlare și despre persoanele cu care are interacțiuni sociale pozitive sau negative. În timpul discuțiilor, încercați să-i transmiteți copilului mesajul că-l sprijiniți necondiționat și că nu-l veți blama pentru cele întâmplate.

Stabiliți limite cu privire la utilizarea tehnologiei

Această strategie presupune atât supravegherea activității copilului în mediul online, cât și educarea acestuia cu privire la utilizarea lor. Părinții îi pot învăța pe copii cunoștințe și deprinderi precum: protejarea datelor personale (parola de acces la rețelele de socializare), pasivitatea constructivă (a ignora mesajele sau emailurile cu conținut jignitor sau amenințător), utilizarea responsabilă a timpului liber și a tehnologiei multimedia. Totodată, părinții au sarcina de a monitoriza și limita accesul la aceste tehnologii cu scopul protejării copilului de informații periculoase prin strategii precum: utilizarea parolei de acces pentru calculator sau telefonul mobil, utilizarea filtrelor de restricționare a accesului la anumite pagini web, stabilirea unei perioade de timp în care copilul nu are voie să utilizeze aceste tehnologii.

Interacționați zilnic cu copilul dvs

Comunicați liber și deschis cu copilul dvs. Discutați cu acesta despre experiențele sale școlare sau extrașcolare. Interesul ar trebui exprimat prin formulări specifice și nu generale (în loc de „Cum a fost azi la școală?” putem întreba „Te-ai simțit bine în pauză?”, „Ce ai învățai astăzi nou?”). Întrebările trebuie formulate într-o manieră care să comunice copilului deschidere și interes din partea dvs. față de preocupările și experiențele sale.

Fiți la rândul dvs. un model pozitiv pentru copil

Nu este suficient să-i comunicați copilului despre ce presupune un comportament dezirabil sau indezirabil social. Un copil nu-și va însuși un comportament pozitiv, așteptat, atunci când acesta va observa că proprii părinții nu pun în practică comportamentul respectiv sau se comportă, la rândul lor, nepotrivit (un elev este încurajat să practice un sport de un părinte cu stil de viață sedentar). Prin urmare, încercați să implentați la rândul dvs. modele de comportament potrivite și pozitive pe plan social. Aceste comportamente includ: utilizarea responsabilă a tehnologiei, comunicarea asertivă, rezolvarea conflictelor pe cale amiabilă, păstrarea calmului în trafic sau în situațiile tensionate.

Asigurați copilului experiențe sociale pozitive

Acestea includ excursiile, implicarea în proiecte de voluntariat, realizarea unor activități plăcute sau crearea de noi relații de prietenie. Ajutarea propriului copil în identificarea intereselor și hobby-urilor sale și în implicarea în relații noi de prietenie poate contribui la minimizarea consecințelor bullying-ului pentru victimă sau la diminuarea frecvenței acestora pentru agresor.

Învățați-vă copilul să devină rezilient

Acest lucru presupune învățarea de strategii de evitare sau de oferire de răspunsuri adecvate pentru comportamentele de bullying. Strategiile potrivite de răspuns la bullying sunt:

evitarea situației sau a persoanei agresare;
exersarea comunicării asertive și a deprinderii de a spune Nu;
cererea de ajutor din partea colegilor, profesorilor sau a unui profesionist;
învățarea unor tehnici de autoapărare.

De asemenea, încercați să-i învățați pe copii să nu răspundă la comportamentele agresive într-o manieră similară cu cea a agresorului. (1), (3), (4), (5)

Metode de prevenire a bullying-ului pentru profesori

Identificați posibilele situații în care pot apărea experiențe de bullying

Comportamentele de bullying apar în general în locurile în care nivelul de supraveghere este limitat, precum băile, locul de joacă, coridoarele înguste, sălile de clasă de la ultimele etaje ale școlii sau în mediul virtual. Sporirea supravegherii acestor medii va limita semnificativ frecvența actelor de agresiune.

Interveniți imediat ce observați un fenomen de bullying
Intervenția profesorului constă atât în oprirea imediată a comportamentului, cât și raportarea acestui eveniment conducerii școlii. Profesorii pot organiza ședințe separate de intervievare a agresorului și a victimei cu scopul de a afla mai multe despre natura incidentului. Nu este recomandată organizarea unei întruniri atât cu agresorul cât și cu victima, întrucât elevul agresat se poate simți stânjenit și intimidat de prezența agresorului și va fi mai puțin motivat să denunțe evenimentul respectiv.

Realizați și prezentați elevilor un regulament al activității elevilor

Regulamentul va include rubrici precum drepturile și obligațiile elevilor (de exemplu, statutul elevului), regulile școlii, comportamentele așteptate și comportamentele nedorite sau interzise, consecințele acestora (recompensarea comportamentelor pozitive și pedepsirea celor negative).

Implementați un sistem de raportare a bullying-ului

Acest sistem presupune antrenarea profesorilor și a elevilor în depistarea semnalelor de apariție a actelor de bullying și raportarea sau relatarea acestora către profesori sau directori. Raportarea cazurilor de bullying va fi facilitată de factori precum: posibilitatea de a raporta cazurile de bullying în anonimat, utilizarea unor grile de observare a fenomenului în timp sau ușurința cu care se poate prezenta un caz.

Derulați campanii de informare a elevilor cu privire la bullying

Aceste campanii au ca scop prevenirea comportamentelor negative de tip bullying și promovarea comportamentelor pozitive și dezirabile social și se pot derula prin activități precum: organizarea de ore de dirigenție sau consiliere pe tema bullying-ului și a efectelor sale, organizarea de dezbateri pe tema bullying-ului, realizarea unui concurs de eseuri, discutarea unor cazuri de bullying din literatură, seriale TV, filme, precum și organizarea de sesiuni de brainstorming împreună cu clasa pentru a identifica posibile soluții pentru stoparea fenomenului. (1), (2), (3), (5)

Data actualizare: 09-08-2020 | creare: 05-09-2016 | Vizite: 18154

Bibliografie

(1)Strategii de prevenție a bullyingului în școli - șase abordări majore
https://www.apa.org/helpcenter/bullying.aspx
(2) Prevenirea bullyingului
https://www.stopbullying.gov/prevention/index.html
(3) Intervenție și prevenție în cazul bullyingului
https://www.americanhumane.org/children/stop-child-abuse/fact-sheets/bullying-prevention-and-intervention.html?referrer=https://www.google.ro/
(4) Strategii de intervenție în cazul bullyingului pentru familii
https://www.adl.org/assets/pdf/education-outreach/Bullying-Prevention-and-Intervention-Tips-for-Families.pdf
(5) Strategii de prevenire a bullyingului pentru profesori și părinți
https://www.edutopia.org/blog/bullying-prevention-tips-teachers-parents-anne-obrien

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Decompensarea psihică

Decompensarea psihică este un termen folosit pentru a descrie o deteriorare a sănătății mintale și a abilită...

Sănătatea creierului - cum o menținem?

Dacă până recent sănătatea creierului era considerată un dat de la natură, astăzi se pune un accent deosebi...

Senzația de déjà vu

Dacă vi s-a întâmplat cel puțin o dată să aveți senzația că retrăiți în prezent o situație în care a�...

Minciuna și mecanismele ei
Despre frică
Rezerva cognitivă
Simțul umorului

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Fenomenul Bullying sau comportamentul de intimidare

Fenomenul Bullying sau comportamentul de intimidare este un comportament dăunător şi periculos, ce ia o amploare...

Efectele bullying-ului asupra victimelor

Bullying-ul reprezintă un anumit comportament agresiv și inacceptabil social manifestat de către anumiți copii ...

Copiii supuși abuzului sunt mai predispuși la boli cardiovasculare în viața adultă

Copiii și adolescenții supuși abuzului, martori ai actelor de violență, victime ale bullying-ului sau ale deza...

Comportamentul batjocoritor al părinților crește riscul de victimizare al copiilor

Când copilul a fost agresat de un coleg - ce faci și ce îl înveți?

Cum pot obezitatea și bullying-ul să afecteze sănătatea mintală a adolescenților?

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

Atacuri de panica și fobie sociala

intră pe forum