Atac de panica

Buna :) ma bucur ca ai pace si liniste e cel mai frumos sentiment imi pare asa rau ca de 5 luni nu am mai simtit deloc aceea pace :) astazi am vut o zi foarte urata am plans mult de tot am simtit o frustrare foarte urata ca nu reusesc sa imi revin singura :( am observat ca parca si daca ma gandesc la persoana care eram ma ia frica :( si ma intreb cum sa ma regasesc :( oare vreodata osa imi revin ? cum Dzeu sa fac ? oare medicamentele or sa ma ajute :(? pe mama o avutato foarte mult si ea era foarte grav doar ca la mine n stiu ce ii adica aveam starea aceea de agitatie de anxietate si atacuri de panica iar acuma ca au disparut de vreo 2 luni am aceasta senzatie mereu care nu imi explic ce este :( daca e altceva :(? noapte frumoasa :*

Buna Crissa.

Inteleg deci ca ti-au disparut atacurile de panica? Pai asta ar trebui sa te bucure, nu? Dar vad ca tu continui sa iti creezi singura stari de disconfort punandu-ti atatea intrebari.

Anxietatea se vindeca, iti spun asta din propria experienta.
Tu trebuie sa iti doresti aceasta vindecare.
Asta inseamna sa te apuci sa iei tratamentul. Si psihoterapie.

Daca nu sunt indiscreta, cati ani ai? Lucrezi?

Buna dimineata,
Din luna ianuarie au inceput dureri in partea dreapta sub coaste, stare de rau, simteam ca lesin de la dureri. Controale la medici, concluzia in mai: aveti colon iritabil. Crizele de mai sus alternau cu perioade de relativa liniste. Am facut si un atac de panica si am ajuns la cardiolog, diagnostic: tahicardie sinusala. In iunie m-am internat pt. ca durerile continuau, scaunele diareice la fel, analize bune, imsomnie, mi-a fost recomandata 1 pastila anxiar seara. Dupa o luna am ajuns la psihiatru (stari de anxietate cu somatizari si depresie) care mi-a recomandat mirzaten seara si lexotan, nici o imbunatatire timp de o luna imi tremurau mainile si in cap aveam un tiuit permanent, mi-a schimbat cu cymbalta am luat o pastila si am avut dupa 3 ore 8-9 scaune diareice, mi-a intrerupt tratamentul, Pt. o saptamana am luat sedativ PC si melotanina, stari de rau in continuare mi-a prescris coaxil, dupa 3 pastile aveam niste dureri groaznice de stomac mi l-a intrerupt. Din data de 14 septembrie urmez tratament cu orfiril 300mg seara, 1/2 gerodorm si frontin 0, 5mg 1/2 dimineata si seara. Frontinul mi-a fost prescris astfel: 1-0-1 (2 saptamani), 1/2-0-1 (3 saptamani) 1/2-0-1/2) (3 saptamani).
Avand in vedere ca iau anxiolitice din luna iunie, nu devin dependenta de ele? Va rog un sfat.
Anca

Buna!

Rasfat, dat fiind ca anxioliticele au fost prescrie de un medic, ia-le linistita in continuare, pentru ca tot el (medicul), la momentul potrivit ti le va scoale din medicatie in mod treptat, fara sa ai sevraj de la ele.

Starile depresive/anxioase pot da ca somatizare colonul iritabil, situatie in care tu te aflii.

Sanatate!

Buna Katy am 24 de ani lucrez la un call center imi place ce lucrez suntem toti tineri si la lucru ma simt bine problema iicand raman singura :( pai de atacuri de panica am scapat foarte repede am avut vreo 5 in total si doar primul ma loat prin surprindere restul nu, asa spune si d'nul pshihoterapeut ca eu de fapt nu mai am nimic daca nici atac de panica nu am mai avut de 2 luni si daca eu nu simt anxietate.spune ca senzatia aceea o fac eu singura ca imi fac singura rau :(.Ideea este ca nu stiu cum sa ma opresc :) am incercat tot nu m-am izolat deloc nu am stat in casa am mers peste tot cu prietenii chiar in perioada asta am iesit mai mult ca oricand :( doar ca sunt incordata mereu si cateodata mai imi spune mama sa stau linistita ca nu am omorato eu pe Elodia :))))..ai fb Katy ? te pup o zi frumoasa ! :*

Nu, nu am fb, e o incapatzanare a mea de a-mi face. Pt ca nu prea am timp de butonat pe din astea, prefer sa ma tin departe.

Multi inainte (la ani) :), eu am 37, sunt economist la o firma, cas, si o fetita de 7 ani care sta la ai mei, tot din lipsa timpului.
O vad numai in weekend, facem drumuri in fiecare saptamana, pt ca ai mei nu locuiesc in Bucuresti, si din cauza asta am avut multe reprosuri sa imi fac, ca nu am luat-o aici cu mine.
Am scapat de vinovatia asta numai cu tratament si psihoterapie, stiu ca in acest moment asta e cea mai buna solutie pentru ea.

E ft bine pt tn ca te simti bine la servici, pt ca acolo iti petreci mai tot timpul, si eu aici unde muncesc ma simt excelent.

Multi inainte Katy :)!! ii mai bine fara fb provoaca dependenta :)) imi pare rau ca te-ai simtit vinovata in legatura cu micuta ta dar ii ceva normal sa stea cu bunici cat timp tu muncesti, si eu am crescut cu bunici mama a plecat in Italia iar tata lucra foarte mult si mi sa parut foarte ok mai ales ca aveam parte de toate bunatatile facute de bunici :)) si atentie si imi faceau toate poftele cred ca a fost cea mai frumoasa perioada din viata mea am stat de la 12 ani pana la 23 iar dupa aceea m-am mutat la prietenul meu si sa terminat copilaria :)))...ce sa facem mergem mai departe, eu sper sa reusesc sa imi scot din cap gandurile astea iar daca nu am sa incep tratamentul si sper din suflet sa ma ajute.daca incep tratamentul am sa pot merge la lucru ? o seara super frumoasa iti doresc ! :*

Crissa, chiar imi face bine ce imi spui tu in legatura cu bunicii. Stii de ce?
Pentru ca au fost multi care m-au blamat ca am lasat fata la ai mei, ca puteam sa o tin cu mine, ca sunt comoda, si tot asa.
Dar ei nu vor sa inteleaga ca am preferat sa las copilul cu oameni de incredere cum sunt parintii mei, in loc sa o dau la after school unde pe langa faptul ca nu m-as fi ajuns cu salariul, as fi stat si stressata ca nu ar fi fost pe maini bune.

Daca vei incepe tratamentul, in mod sigur poti merge si la munca, eu sunt exemplul clar ca se poate. Sunt limpede si nu am anxietate aproape deloc.
Si am mai schimbat si multe variante de antidepresive pana sa ajung la cel actual. N-am avut nici un pic de frica, si nici nu am patit nimic.
Zi frumoasa si tie.
Pup!

:) Kati nu stiu cum este la voi in Bucuresti, dar aici la noi ii cel mai mare necaz daca ai bunici si parintii aleg sa duca copilul la gradinita sau sa ii lase pe maini straine Doamne fereste :) nu ai de ce sa te ingrijorezi micuta ii cea mai fericita pentru ca are copilaria la care viseaza toti copii.cand creste mare are povestile ei cu bunici, noi si aici cand stam mai multi la parc toti avem povestile noastre cu bunicii ce am facut pe cand eram mici si iti spun sincer nu ii unul care sa nu fie in extaz doar cand isi aminteste :)) la noi daca nu stai cu bunici cat esti mic esti considerat ciudat aoleuuu cum sa pierzi asa ceva ?nu iti mai spun si ce fericire ii cand vin si parintii sa stea cu tine dupa aceea iar pleaca iar vin ai toata atentia din lume :) ce sa iti doresti mai mult? te puppp si o seara minunata :* eu sunt linistita spre surprinderea mea, am observat ca si daca imi vine senzatia aceea parca m-am si saturat sa o bag in seama..acuma sa vad sper sa nu vina altele noi :)))) puppp:*

Crissa, daca reusesti sa te controlezi, nu vad de ce ai inghiti buline, e clar ca nu e nevoie.

In privinta bunicilor, exista si un "mic" dezavantaj, fii-mea este exagerat de rasfatata, si pe fondul unei incapatanari la fel de exagerata iese un amestec nu tocmai bun.
Weekendul asta, am spus stop razgaielii, adica vreau sa nu mai aiba nevoie de companie la wc, vreau sa se imbrace-dezbrace fara ajutor, sa se spele singura pe fata, sa isi puna singura pasta de dinti pe periuta.
Ei bine, ea nu a fost de acord, drept urmare a inceput sa urle cand nu ii convenea si am clacat nervos. Nu am altoit-o, nu am tipat la ea, doar ca nu am mai reusit sa ma apropii de ea.M-am distantat si am ignorat-o tot weekendul, apoi cand am realizat ce am facut am ajuns intr-un punct si mai critic, o durere imensa a pus stapanire pe sufletul meu si era sa am o mica tentativa de suicid...stabilitatea mea se pare ca e cam fragila, desi aveam senzatia ca sunt cu picioarele pe pamant.
Sunt zguduita bine, abia astept sa ma duc la dr maine sa ii povestesc ce grozavie era sa fac..

Sper sa nu te influientez intr-un mod negativ.
Multumesc mult ca ma asculti.

Sanatate multa!

Katy imi pare rau sa aud asta :( esti sensibila si de aceea Dumnezeu te ajuta si treci si peste asta important ii ca ai putut sa te controlezi probabil cum spui tu ai cedat nervos se intampla de multe ori si la mama si cand era in Romania avea momente cand spunea ca ea nu mai suporta dar dupaia ii trecea si mai suna si acum cateodata cand se simte rau dar ii trece, eu vad si la mai multi prieteni sau colegi cand au perioade dinastea si spun ca ei merg acasa si termina cu viata chiar daca nu au o tulburare asa suntem noi oameni cateodata nu gandim bine..:) si eu ma gandesc gandesc cateodata la asta dar ma controlez :)) si ma gandeam si inainte sa am anxietatea la asta doar ca atunci mi se parea un gand ca oricare altul nu imi facea frica acum ma ingrozeste :)).Stai linistita Katy esti puternica esti rationala a fost sensibilitatea prea mare ca iti iubesti micuta :* dar micuta ii un bulgaras rasfatat :* asa sunt toti copii :) oricum esti binecuvantata cu o fetita rasfatata parca o vad :)) te pupp :* eu merg la plimbarica si sigur ma asteapta senzatiile mele :)))) mama lor de senzatii ca deja rad de una singura cateodata.

Crissa, mi-a placut o comparatie facuta cik de un medic psihiatru.
Compara gandurile cu niste ciori care vin si se aseaza pe gardul de la curtea casei tale (sufletul fiind). Cand vin ciorile, le alungi si se face liniste.
Daca se mai intorc cateva, iar le alungi si tot asa pana nu mai ramane niciuna.
Deci daca apar acele "senzatii", alunga-le pur si simplu, sau cum bine spui si tu, razi de ele, submineaza-le puterea, se vor simti rusinate si te vor lasa in pace.

Katy iti multumesc frumos pentru sfat :( din pacate astazi m-am simtit in majoritatea timpului rau pur si simplu nu imi dau seama cum sa ies din situatia asta parca nu mai am putere in 6 luni de zile sunt schimbata total :(oare ii normal sa am gandurile astea mi se face frica din orice gand daca imi distrag atentia mi se pare ca nu mai sunt in realitate mi s face frica pana si cand vorbesc :( e foarte greu si simt asa ca ma apuca o disperare ciudata...astazi mancam si ma uitam la prietenul meu si ma gandeam ce il asteapta ma gandeam sa ma omor :(( cum Dzeu sa ma gandesc la asta ceva..oare ii depresie parca mi se pare ca totul ii superficial si tot felul de ganduri ciudate :((( ii ingrozitor ca nu ma pot oprii..

Crissa, NU ai voie sa te gandesti sa te omori din moment ce nu ai epuizat toate variantele sa te salvezi.
Mai ai un as in buzunar, respectiv tratamentul, fololeste-l, e colacul tau de salvare.
Eu te-am avertizat ca fara tratament nu rezolvi nimic, tu ai un dezechilibru bio-chimic, dezechilibru care iti afecteaza modul in care gandesti si te comporti. Pentru asta exista antidepresivele, apoi dupa ce iti revii poti merge si pe psihoterapie, iar toate astea pot dura minim 1 an.
Nu te duce la fund, e pacat, ai toata viata inainte si nici un motiv sa mori acum.
E adevarat ca acum cateva saptamani si eu gandeam ca tine, dar am fost la dr si mi-a mai intrudus un medicament in tratament, acum ma simt mai bine.
Deci se poate.
Te rog, fa ceva pentru tine, si ia tratamentul, e salvarea ta.
Da-mi un semn, te rog..sunt alaturi de tine.

Buna Katy iti multumesc ca mi'ai raspuns :) nu am putut sa scriu zilele astea ca am avut foarte mult de lucru si din fericire ma simt mai bine..stiu ca pastilele sunt poate si de aia tin atat de mult sa nu le iau pentru ca mi frica ca nu o sa functioneze :( iar atunci o sa am adevarul in fata ca o sa trebuiasca sa raman asa toata viata si sunt sigura ca o sa cedez si o sa fac o prostie :(...nu pot sa cred ca imi fac atata rau singura si nu ma pot oprii cand sunt cu prieteni sau la lucru nu am nici o senzatie cand raman singura cu gandurile mele atunci o iau razna..ma speriu de orice gand al meu.sper caesti bine Katy cu noul traTAment te admir ca ai puterea sa ai o viata normala :) te pup si multumesc mult.o seara frumoasa :*

Buna Crissa!

M-a sensibilizat ultima propozitie.
Sa stii ca suntem oameni normali (te includ si pe tine), o anxietate nu te face om bolnav, sunt boli psihice grave care te impiedica sa muncesti spre exemplu. Tu ai un job, ai un iubit, esti la fel ca mine.
Partea mai putin frumoasa este ca refuzi tratamentul.
Da-mi voie sa te lamuresc aici. Este intr-adevar posibil sa nu functioneze, insa cauta pe google la medicamente antidepresive sa vezi ce lista lunga este, in mod cert, unul dintre ele ti se potriveste.
Totul e sa iti doresti sa scapi de starile urate pe care le ai (si pe care le cunosc si eu foarte bine).
Eu am incercat, am schimbat tratamente, m-am informat, nu am abandonat ideea ca unul este pentru mine.
Si l-am gasit.
De curand stabilizatorul de dispozitie (gabaran), combinat cu antidepresivul (effectin) a facut minuni.
Crissa, sunt omul de dinainte de a ma imbolnavi de anxietate/toc.
Te asigur ca nu iti vand gogosi, nu am nici un interes.
Se poate, crede-ma, ce rost are sa iti chinui anii tineretii cu stari psihice proaste.
Gandeste-te, imi vei da dreptate.
Hai, curaj!

Buna Katy :) ce faci ? imi pare rau ca nu am mai intrat sa vad ce mai faci acum am ajuns sa cites ultimul mesaj si ma bucur ca ai gasit tratamentul potrivit :) eu nu am avu timp sa mai intru ca am avut unpic mai mult de lucru...si am cam facut o nebunie :( era sa imi pierd relatia pe care o am de 7 ani din cauza unei prostii, am inceput sa vorbesc cu un baiat de la mine din zona foarte mult pe facebook..in ultimele 3 luni :)) faza era ca parca uitam de ganduri urate si senzatii cand vorbeam cu el nu stiu de ce Katy..poate pentru ca era ceva nou si eram si surprinsa ca vb cu alt baiat dar nu mam gandit cat rau ii fac prietenului meu...iar el a descoperit cam ce vorbesc eu pe facebook si a cam iesit cu scanteii :)) sincer nici nu stiu cum de nu ma parasit...ii rau ca eu sa imi ocup timpul ca sa nu ma gandesc la prostii stau foarte mult cu prietenii sau iesim foarte mult prin oras si parca ne'am distantat foarte mult :( Katy oare o sa ma ierte :(?? stiu ca nu trebuia sa vorbesc cu acel baiat dar nu mai prea pot sa fac nimic...mai bine luam medicamentele si nu se ajungea deloc la asa ceva :) cand o sa imi fac curaj oare :(? te pupppp si nopte buna :*

Buna Crissa!

In primul rand, daca tu esti in acea poza, da-mi voie sa te felicit pt aspect :).
In al doilea rand, stiu ce ai simtit cand ai vb cu acel baiat, pt ca si eu am facut cam la fel, numai k la mine s-a ajuns foarte departe, si sotul meu a aflat..
De atunci nimic nu a mai fost la fel.
Vezi tu, dupa un timp intervine rutina intr-o relatie, nu mai sunt fluturii in stomac si incepi sa tanjesti dupa...ceva nou.
Numai ca nu vrei sa renunti nici la acel ceva vechi.
Si uite asa, se complica treaba.
Daca o sa te ierte? Cu siguranta ca da, pt ca nu ai facut altceva decat sa vorbesti. Nu ar avea motive sa o rupa. Iar faptul ca tu regreti este suficient sa continue relatia cu tine.
Intrebarea e urmatoarea: tu mai esti fericita in relatia asta? Pentru ca nu anxietatea te-a impins sa vb cu acel baiat. Ci faptul ca ceva lipseste in relatia pe care o ai.
Daca si reusesti sa iti raspunzi la intrebare, poti sa decizi in privinta viitorului tau.
Eu doar pot sa iti urez succes :).

Crissa, si eu am trecut prince treci tu acum, timp de 6 ani dar acum citeva luni m-am vindecat! Te-as putea ajuta cu niste sfaturi daca vrei pt ca inteleg PERFECT prin ce treci! Si eu am fost la cei mai BUNI psihoterapeuti din Bucuresti dar nu m-au ajutat cu NIMIC!! Bani aruncati pe geam!!!! Am fost la 20 deedici psihiatrii caremi-au dat TOATE tratamentele posibile timp de 6 ani dar pina nu gasesti un psihiatru foarte bun, ca sa-ti dea tratamentul potrivit tie, nu te vei vindeca! Poti sa-ti recomand eu ce trebuie sa faci pt ca, crede-ma am incercat TOATE tratamentele posibile!!! Contacteaza-ma Crissa, te rog! Vreau sa te AJUT!!! CRISTINA

Crissa, ai mare grija cu terapiile recomandate pe forum, nu uita ca nu sunt specialisti cei ce vor sa "ajute".

Buna,
Tratementul exista si este la indemana noastra. Trebuie doar sa il cautam. Incercati sa nu mai luati atatea medicamente nu fac bine. Asa numita metoda EFT este un fass. Deci cautati pe cineva competent care sa va ajute cu adevarat s atreceti peste problema voastra. Eu am trecut..o sa puteti si voi
Multa sanatate
Denisa

Hello!

Crissa, cum te mai simti, cum mai esti?

Buna Katy :) iti multumesc mult ca mi-ai scris si multumesc pentru compliment :) nu imi vine sa cred cA de asa mult timp nu am intrat pe forum sa citesc stiu ca inainte intram din ora in ora :( sunt bine cred am si momente de frica si senzatii ciudate dar incerc sa trec peste ele imi ocup timpul cu prietenii pregatesc mancare pentru ei si incerc cat de mult sa stau linistita am reusit chiar sa dorm dupamasa si sa ma uit la o emisiune :)) asa dupa aproape 7 luni de viteza continua parca nu puteam sa stau locului 10 min :( mai am si cateodata senzatii de confuzie iar depresie nustiu daca am cel putin sunt fericita ca nu maisunt asa d agitata :)) cu prietenul meu ma inteleg a mai trecut din suparare ca am vorbit cu acel baiat...mai vorbesc si acum dar mai putin :))))) si lucruri obisnuite...sincer nu stiu mam gandit si eu de ce am vorbit lucrurile acelea cu el si cred ca din cauza ca ma simt foarte singura acum si nustiu.Ma bucur ca tu ma intelegi si iti dai seama ce am simtit in legatura cu el cum spui tu era ceva nou si eram parca si uimita ca era atras de mine si imi placea sincer sa vorbesc cu el era altfel...acum imi pare rau ca lam facut pe prietenul meu sa sufere dar mai gresim si noi :)))...am gasit si un articol in care explica de ce noi femeile facem asta il pun imediat in comentariul urmator.Suntem norocoase Katy ca avem asa barbati langa noi care sa ne inteleaga ca trebuie sa mai flirtam unpic ca sa nu uitam ca suntem femei :) si ei fac asta dar nu recunosc.. si uite ca cateodata un flirt ne mai scoate din probleme mai ne gandim si la altceva :))) te pupp si sper din suflet ca esti bine si lnistita :*:* trebuie sa fim linistite si sa ne pregatim pentru Sarbatorii :) asa spun eu tot timpul cand imi vine vreo senzatie aiurea spun, , hai mai dute la o parte ca esti chiar plictisitoare si mi sa urat de tine deja :))), , si iti spun sincer ca parca dispare ca prin minune :) te puppp.pun articolul pe comentariul urmator :*

Buna Crissa!

Ma bucur ca esti ok, eu cred ca tie ti-ar fi suficiente niste suplimente din plante (de ex Hyper-calm, sau Calmogen), sau din clasa benzo, numai la nevoie.

In privinta norocului cu barbatii din viata noastra, nu as vrea sa te dezamagesc dar ei nu uita niciodata un episod din asta, chiar daca in aparenta se comporta normal.
Cand apare ocazia, ei ataca fix cu asul din maneca, adica greseala facuta de tine.
Asa sunt ei construiti, se cred perfecti si isi permit sa te atace..deci ai grija cu asta.

Si eu astept sarbatorile desi ma simt un pic agitata perioada aceea..tot ce deviaza de la normal ma intoarce.
Dar, intr-un final totul va fi bine. Trebuie.:)
Pup, numai bine iti doresc!

Buna Katy :) da stiu ce spui ca ei nu uita niciodata asa este :)... are grija sa imi aminteasca de fiecare data iar acum nu mai am voie sa ii spun nimic legat de gelozie sau daca ii spun ca se uita la alta fata sau vorbeste imediat imi spune :)))...eu am fost directa si iam spus daca a ales sa stea cu mine chiar si dupa ce am vorbit cu acel baiat atunci sa incerce sa uite si sa ne continuam relatia frumos daca nu fiecare pe drumul lui :( nu m sa accept sa imi spuna mereu mereu o greseala pe care am facut'o..oricum cred a incredere nu mai are in mine dar sincer nu pot sa fac nimic decat sa astept sa vad ce va fi :) draga Katy iti doresc o seara minunata ! si un weekend fericit alaturi de familia ta ! :* te pup

Buna Katy :) cum esti ? te pregatesti de Craciun? am intrat sa vad ce se mai intampla :) eu sunt bine am mai avut suparari si mam gandit ca poate ajung din nou de unde am plecat dar vad ca nu..sunt destul de stabila :) sunt unpic trista ca ma gandesc la prietenul meu ca am vorbit atunci cu acel baiat si acum cand il vad ca ii suparat ma gandesc ca din cauza mea :( poate mai trebuie sa las sa treaca unpic de timp ca sa treaca peste ? Mult as vrea sa nu fi facut greseala asta dar nu pot intoarce timpul :). Katy iti doresc Sarbatori fericite si pline de pace si liniste si un An nou fericit cu multa sanatate tie si familiei tale ! te pup :*:*:* !