Depresia mi-a distrus viata

Nu am avut traume in copilarie, parintii mei m-au iubit si ma iubesc foarte mult mi-au oferit ce am vrut eu cat au avut ei posibilitate.
Insa cu toate asta am probleme, ma confrunt cu depresie si anxietate.
Situatia mea este putin cam diferita si pana acum nu am gasit o persoana ca mine care sa ma inteleaga macar 80%.
Am fost de cand ma stiu o fire prea timida, prea la locul ei, prea cuminte ; iar intodeauna cand esti etichetat ca fiindca cuminte defapt esti luat de prost.
Aceste probleme le am in jur de 4 ani, acum am 17 ani.
Totul a inceput la faptul ca mi-am dorit sa am o cea mai buna prietena, insa acea fata o baga mereu in seama pe o alta fata si asta in repetate rand pana m-a facut sa ma simt data la o parte si neimportanta. Apoi la scoala am avut probleme de acomodare, nimeni nu ma baga in seama.
Pana cand am ajuns sa ma izolez, sa nu mai am prieteni deloc, sa plang nopti la rand ca nu o persoana pe care s-o sun.. dapai sa mai si ies afara.
Am avut perioada cand imi era pur si simplu teama sa ma duc la scoala fiindca trebuia sa merg singura pe strada si sa dau ochii cu lumea.
S-au intamplat multe in viata mea si e mult de povestit..
Pentru mine viata inseamana amaraciune si durere. Nu as fi crezut nicioadata ca o durere ca asta te poate distruge asa de tare si ca viata ta de zi cu zi poate fii atat de trista

ID : antonescua44 / BLOG : http://depresia.wgz.ro/