Tulburare comportamentala
Buna ziua!
Sunt adolescent, am 17 ani si sufar de sindromul obsesiv-compulsiv, dar nu am venit aici pentru asta. Momentan pot sa imi controlez gandurile ciudate, chiar daca uneri ma mai coplesesc, reusesc sa le fac fata. Mai mult se manifesta atunci cand vad ceva ce nu este la locul lui (ex. obiectele pe birou, scaunele nearanjate la masa, etc.), dar nu ma deranjeaza foarte tare.
Problema mea este alta si nici nu stiu cum sa o descriu. Am incercat sa ma documentez, dar sincer, nici nu stiu ce sa caut. Am sa incerc sa va explic prin exemple concrete: sunt atins pe mana dreapta dreapta, ma ating imediat si pe cea stanga; ma ating pe frunte, imediat si pe ceafa; ma scarpin pe obrazul drept, imediat si pe cel stang. Daca nu repet actiunea imediat, simetric, fix in acelasi punct pe partea opusa, simt o neliniste, furnicaturi in partea respectiva si incep sa ma agit. La inceput nu am acordat prea mare atentie, dar de curand, prietenii mei au inceput sa observe acest lucru si este suparator. Si, in plus, incepe sa ma deranjeze acest lucru, am inceput sa am anumite ritualuri de care doresc sa scap.
Ma poate ajuta cineva, va rog, sa aflu despre ce este vorba si, daca se poate, cum sa ma tratez?
Multumesc!
Sunt adolescent, am 17 ani si sufar de sindromul obsesiv-compulsiv, dar nu am venit aici pentru asta. Momentan pot sa imi controlez gandurile ciudate, chiar daca uneri ma mai coplesesc, reusesc sa le fac fata. Mai mult se manifesta atunci cand vad ceva ce nu este la locul lui (ex. obiectele pe birou, scaunele nearanjate la masa, etc.), dar nu ma deranjeaza foarte tare.
Problema mea este alta si nici nu stiu cum sa o descriu. Am incercat sa ma documentez, dar sincer, nici nu stiu ce sa caut. Am sa incerc sa va explic prin exemple concrete: sunt atins pe mana dreapta dreapta, ma ating imediat si pe cea stanga; ma ating pe frunte, imediat si pe ceafa; ma scarpin pe obrazul drept, imediat si pe cel stang. Daca nu repet actiunea imediat, simetric, fix in acelasi punct pe partea opusa, simt o neliniste, furnicaturi in partea respectiva si incep sa ma agit. La inceput nu am acordat prea mare atentie, dar de curand, prietenii mei au inceput sa observe acest lucru si este suparator. Si, in plus, incepe sa ma deranjeze acest lucru, am inceput sa am anumite ritualuri de care doresc sa scap.
Ma poate ajuta cineva, va rog, sa aflu despre ce este vorba si, daca se poate, cum sa ma tratez?
Multumesc!
7 comentarii
Este tot o manifestare a sindromului tau obsesiv-compulsiv. Dar e semn ca trebuie sa mergi sa faci sedinte de psihoconsiliere ca sa previi accentuarea lor. Tu, constient simti ca faci fata impulsurilor suparatoare, dar subconstient ele inca te coplesesc si ies la suprafata sub forma asta. Mergi la medic si solicita consiliere, altfel te vor coplesi 'ritualurile' care se vor inmulti si care vor deveni tot mai complexe. Stie medicul exact ce ai nevoie sa revii si sa tii cat mai bine sub control aceste porniri.
Sanatate!
Sanatate!
Multumesc pentru raspuns! Am sa vorbesc cu parintii mei si am sa merg la un specialist.
parere:
poate fi chiar un TIC nervos..
eu n-as vedea-o ca ceva f grav..
dimpotriva, spune si prietenilor sa nu-ti mai atraga atentia.fa in continuare ASA si-ti va trece..
de ce scriu asta?
faceau cei dragi o perioada, n-am zis nimic si...dupa cateva luni..deodata nu mai faceau...
cu cat te gandesti mai mult si-ti atrage cineva atentia...cu atat mai mult vei contiunua
si da, tot de la acel sindrom ti se trage..
sanatate
poate fi chiar un TIC nervos..
eu n-as vedea-o ca ceva f grav..
dimpotriva, spune si prietenilor sa nu-ti mai atraga atentia.fa in continuare ASA si-ti va trece..
de ce scriu asta?
faceau cei dragi o perioada, n-am zis nimic si...dupa cateva luni..deodata nu mai faceau...
cu cat te gandesti mai mult si-ti atrage cineva atentia...cu atat mai mult vei contiunua
si da, tot de la acel sindrom ti se trage..
sanatate
Din cate spui, pare a fi vorba de o tulburare obsesiv-compulsiva care in esenta este o tulburare de anxietate, adica iti este frica de ceva. Daca in fobii exista un obiect concret, in ocd este mai mult o teama de anumite ganduri, ca si cum gandurile negre pot deveni realitate. Aceste ganduri care se repeta reprezinta prima componenta a ocd si anume obsesiile care provoaca anxietate. Pentru a reduce anxietate de obicei sunt puse in functiune anumite comportamente (ritualuri) care pe termen scurt isi ating obiectivul si de aceea ele sunt intretinute si repetate ele reprezentand cea de-a doua componenta a tulburarii. Ca in orice forma de anxietate tratamentul presupune printre altele expunerea pe fondul relaxarii la stimulii anxiogeni reprezentati in acest caz de gandurile pe care le ai in legatura cu o anumita situatie si care trebuie identificate.
Pe de alta parte este benefica preluarea controlului asupra comportamentului prin cresterea gradului de constientizare a ceea ce faci, dar si prin executarea ritualurilor la momente stabilite de tine si nu intamplator. Abia pe urma se poate vorbi de reducerea frecventei comportamentelor nedorite si de stingerea lor ca reflexe conditionate, inlaturarea recompenselor si invararea unui comportament concurent fiind alte etape ale acestui proces.
Pe de alta parte este benefica preluarea controlului asupra comportamentului prin cresterea gradului de constientizare a ceea ce faci, dar si prin executarea ritualurilor la momente stabilite de tine si nu intamplator. Abia pe urma se poate vorbi de reducerea frecventei comportamentelor nedorite si de stingerea lor ca reflexe conditionate, inlaturarea recompenselor si invararea unui comportament concurent fiind alte etape ale acestui proces.
Va multumesc pentru raspuns!
Sunt perfect constient de gesturile sau reflexele pe care le am, dar nu le pot controla. Starile de anxietate si gandurile "negre" le am inca de cand eram mic si nu le-am acordat atentie pentru ca m-am obisnuit cu ele.
Din pacate, nu pot controla gesturile acelea si oricat as incerca sa ma abtin, nu pot. Exista momente in care nu apar, dar foarte rar, si sunt constient atunci cand se intampla(ba chiar, uneori, repet gestul din obisnuinta, nu din nevoie).
Am sa incerc, pe cat posibil, sa reduc frecventa ritualurilor si necesitatea lor.
Sunt perfect constient de gesturile sau reflexele pe care le am, dar nu le pot controla. Starile de anxietate si gandurile "negre" le am inca de cand eram mic si nu le-am acordat atentie pentru ca m-am obisnuit cu ele.
Din pacate, nu pot controla gesturile acelea si oricat as incerca sa ma abtin, nu pot. Exista momente in care nu apar, dar foarte rar, si sunt constient atunci cand se intampla(ba chiar, uneori, repet gestul din obisnuinta, nu din nevoie).
Am sa incerc, pe cat posibil, sa reduc frecventa ritualurilor si necesitatea lor.
Daca nu vei face terapie/tratament cu un profesionist, nu vei reusi sa le controlezi, exact cum spui chiar tu, sunt incontrolabile, in ciuda faptului ca esti foarte constient de ele. Ti s-a explicat mai sus, mai stiintific, ca sunt etape pe care trebuie sa le treci, pana aceste reflexe isi vor pierde cauza, adica anixietatea constientizata sau nu.
Ceea ce ai tu nu sunt simple ticuri, asa cum spera Maria, tu ai ceva mai mult decat simplele "proaste obiceiuri" de a ne musca buzele, roade unghiiile, a ne intoarce de doua ori de la usa, rasucirea unei bucle pe deget etc. Trebuie sa iei in serios problema, pentru ca altfel, anxietatea va rabufni in alte moduri, fie prin atacuri de panica, fie prin alte modalitati. Mai ales in perioadele de stres.
Tu pari un tanar mai cizelat, intelegi ce spun.
Ceea ce ai tu nu sunt simple ticuri, asa cum spera Maria, tu ai ceva mai mult decat simplele "proaste obiceiuri" de a ne musca buzele, roade unghiiile, a ne intoarce de doua ori de la usa, rasucirea unei bucle pe deget etc. Trebuie sa iei in serios problema, pentru ca altfel, anxietatea va rabufni in alte moduri, fie prin atacuri de panica, fie prin alte modalitati. Mai ales in perioadele de stres.
Tu pari un tanar mai cizelat, intelegi ce spun.
Am inteles si sunt consient de gravitatea situatiei, mai ales ca in anumite momente, dupa cum ati zis, in perioade de stres, simt ca imi pierd controlul si rabufnesc. Iar, uneori, "gandurile negre" nu sunt doar temeri, sunt ganduri si imagini violente pe care eu le creez.
Dupa cum am spus, voi vorbi cu ai mei sa merg la un specialist, nu am sa las sindromul sa ma copleseasca. Prefer sa cred ca inca nu este intr-o faza dezvoltata si ma pot trata usor.
Va multumesc pentru sfaturi!
Dupa cum am spus, voi vorbi cu ai mei sa merg la un specialist, nu am sa las sindromul sa ma copleseasca. Prefer sa cred ca inca nu este intr-o faza dezvoltata si ma pot trata usor.
Va multumesc pentru sfaturi!
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 90Tulburare obsesiv-compulsiva - Partea a III-a
- 4Am 15 ani dar am o mare problema
- 480Serotonina, Dopamina si Noradrenalina - tratarea depresiei...
- 8il iubesc pe prietenul meu sau sunt obsedata de el?
- 3Cade parul f rau, am 16 ani
- 9sindromul adunatorului de gunoaie
- 17este bine sa imi incep viata sexuala de la 14 ani?
- 6sanii mei nu au aceeasi marime: unul e mai mic decat celalalt
- 7copil de 13 ani doreste sa slabeasca.. 180 inaltime si 100 de kg
- 99Adolescenta urata
- 8'prima data'!
- 11nu-l inteleg..
- 9Cum imi internez tatal fara voia lui
- 8fosta prietenului meu
- 4preput ingustat
- 4Ganduri rele/depresie/TOC
- 5Am nevoie de un sfat - Am niște gânduri oribile fără voia mea
- 6Toc serlift Control
Mai multe informații despre: Tulburarea obsesiv-compulsiva Adolescentul tulburarea de comportament
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: