Fumatul pasiv

Consecintele fumatului asupra sanatatii nu se limiteaza doar la fumatori. Expunerea la fumul de tigara - fumatul pasiv – creste in mod dramatic riscul de cancer pulmonar si de boli ale inimii in randul nefumatorilor, dar si pe cel al  afectiunilor respiratorii la copii.


Potrivit unei estimari a Agentiei de Protectie a Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA), fumul de tigara cauzeaza cca. 3000 de cancere pulmonare printre nefumatori si este responsabila pentru 300.000 cazuri de infectii ale tractului respirator inferior la copiii sub 18 luni in fiecare an.

Fumatul involuntar sau pasiv este dat de expunerea la fumul de tigara ambiant. Fumul ambiant este format prin asocierea curentului principal (fumul expirat de fumator) si cel secundar (fumul emanat de capatul aprins al tigarii).

De fapt, aproximativ doua treimi din fumul emanat de o tigara aprinsa nu sunt inhalate de fumator, ci sunt eliberate in atmosfera si contamineaza aerul. Astfel, fumul de tigara ambiant contine de 2 ori mai multa nicotina si gudron si de 5 ori mai mult monoxid de carbon decat fumul inhalat de fumator.

OMS estima ca mai mult de o treime din populatia planetei se expune fumului de tigara in mod pasiv.

Fumul de tigara contine peste 4.000 substante chimice cunoscute, dintre care cel putin 50 sunt cancerigene pentru om. In spatiile inchise in care se fumeaza, atat fumatorii cat si nefumatorii inhaleaza fumul de tigara, fiind expusi efectelor sale nocive.

Numeroase institutii internationale, printre care Agentia de Protectie a Mediului (EPA) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) au clasificat fumul ambiant drept un cancerigen cunoscut  (categorie rezervata agentilor pentru care exista suficiente date stiintifice care sa demonstreze ca determina aparitia cancerelor).

Oamenii sunt expusi la fumul ambiant acasa, in masina, la locul de munca, in baruri, restaurante si alte locuri publice. Desi doar 3 persoane din 10 recunosc ca au fost expuse la fumul de tigara, 9 din 10 prezinta un nivel detectabil de expunere in organism (testul masoara nivelul de expunere in cursul ultimelor trei zile).

Fumul de tigara ambiant este evaluat prin masurarea nicotinei sau a altor compusi din aer. Expunerea la fumul de tigara poate fi pusa in evidenta prin masurarea nivelurilor de cotinina (un produs al metabolismului nicotinei) din sangele sau urina nefumatorului. Nicotina, cotinina, monoxidul de carbon si alti compusi au fost depistate la nefumatorii expusi la fumul de tigara ambiant.

Nu se poate vorbi despre un nivel lipsit de riscuri cand vine vorba de fumul de tigara ambiant: studiile au demonstrat ca pana si nivelele scazute de fum pot fi daunatoare.

Singura metoda de a proteja cu adevarat nefumatorii de expunerea la fumul de tigara este renuntarea completa si definitiva la fumatul in spatiile inchise. Separarea fumatorilor de nefumatori, aerisirea incaperilor si ventilarea nu pot elimina complet expunerea la fumul de tigara.

Masuri impotriva fumatului pasiv

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) estimeaza ca cca 700 milioane de copii (aproape jumatate din numarul copiilor din intreaga lume) respira un aer poluat de fumul de tigara.

Nici ventilarea si nici filtrarea aerului nu sunt suficiente pentru a reduce expunerea la fumul de tigara la niveluri acceptabile in spatiile inchise. Doar spatiile rezervate nefumatorilor ofera protectie impotriva riscurilor pentru sanatate.

Articolul 8 al Conventiei Cadru a OMS pentru lupta antitutun sustine ca expunerea la fumul de tigara antreneaza numeroase boli si chiar decesul persoanei. Din acest motiv, OMS cere tarilor sa adopte si sa puna in aplicare o legislatie care sa protejeze persoanele impotriva fumatului pasiv.

Conventia Cadru pentru Controlul Tutunului (CCCT) prevede si instaurarea unei interdictii mondiale a tuturor formelor de publicitate si de promovare a produselor din tutun. De asemenea, sunt prevazute masuri legislative de protectie a persoanelor impotriva expunerii la fumul de tigara ambiant la locul de munca, in transportul public si in alte spatii publice inchise. Totodata, e necesar sa fie aplicate programe de educare si sensibilizare a persoanelor, cu privire la consecintele fumatului activ sau pasiv.

Numeroase tari au promulgat deja legi pentru protectia persoanelor impotriva fumului de tigara in spatiile publice. Manifestarile organizate la nivel international cu ocazia Zilei Mondiale fara Tutun (31 mai) incurajeaza tot mai multe persoane sa renunte la fumat.

Aflati in continuare care sunt consecintele fumatului pasiv.