Hemoragii intracraniene in tumori cerebrale

Hemoragiile intracerebrale care se produc in tumori cerebrale apar in majoritatea cazurilor in tumori maligne. Desi hemoragia intracerebrala se poate produce  intr-o larga varietate de tumori cerebrale, cel mai frecvent este totusi semnalata in glioame, metastaze, adenoame si meningioame.

Hemoragia survine frecvent in urmatoarele variante ale glioamelor – in ordinea frecventei – astrocitoame, glioblastomul multiform, in oligodendroglioame si in varianta mixta astrocitom-oligodendrogliom.

Astrocitomul cu malignitate redusa este rar asociat cu hemoragia intratumorala. Aspectele histologice care pot indica potentiala sangerare sunt hipervascularizatia cu proliferare endoteliala sau focar de necroza. Hemoragia poate fi precipitata de traumatisme craniene. Se considera ca hemoragia in astrocitom este foarte rara.

Glioblastomul multiform sau astrocitomul malig este cel mai frecvent sediul unei hemoragii intratumorale. Tumora este de obicei simptomatica inainte de a apare hemoragia, desi uneori aceasta este prima manifestare a tumorii maligne. Hemoragia survine de obicei intr-un singur focar. S-au descris cazuri de hemoragii cerebrale in astrocitomul malign multicentric. Hemoragia se produce prin necroza si ruperea fie a tumorii vasculare glomeruloide, fie prin ruperea vaselor parenchimatoase infiltrate de tumora.

Oligodendrogliomul are o mai mare tendinta de sangerare decat astrocitomul si glioblastomul multiform. Hemoragia se produce tot prin ruperea vaselor anormale.

Glioamele mixte, o combinatie intre astrocitom si oligodendrogliom, sunt o varianta rara de glioame care au o mare tendinta de a face hemoragii intratumorale.

Hemoragiile in metastazele cerebrale – incidenta hemoragiilor in metastazele cerebrale este de 14%. Dintre cele mai frecvente metastaze asociate cu hemoragii sunt cele cu punct de plecare din melanom, coriocacinom, tumorile pulmonare si din carcinomul renal.

Hemoragiile in metastazele cerebrale din melanomul malign apar la aproximativ 30% din cazuri. Desi metastazele de obicei sunt multiple, mai multe focare simultane hemoragice sunt rar intalnite. Localizarea acestor metastaze este predominant cortico-subcorticala. O mare parte din metastazele vizibile la CT ca non-hemoragice, la examenul anatomopatologic s-au dovedit a avea hemoragii intratumorale.

Metastazele din coriocarcinom apar cu o frecventa estimata la 20% si se considera ca sunt mai frecvent intalnite la populatia asiatica. Hemoragiile in aceste metastaze sunt mari , cheagul contine insule de coriocarcinom si cu celule maligne in peretii vaselor sangvine.

Mecanismele sangerarii in metastazele cerebrale sunt probabil multiple. Cel mai frecvent factor care precipita sangerarile in tumorile maligne se considera anomaliile vasculare ale vaselor intra si peritumorale. Uneori in stadiile avansate ale unei tumori infiltrative, sangerarile pot lua aspectul unui inel ce inconjoara tumora si o separa de parenchimul adiacent. In cazul coriocarcinomului se produce fie invazia vasculara de catre tumora prin metastaze locale, fie embolii tumorali produc ocluzii vasculare, necroze, forme de pseudoanevrisme, cu posibilitatea de ruptura vasculara.

Traumatismele craniene nu sunt un factor de risc cert pentru declansarea sangerarii.

Tratamentul anticoagulant pentru o concomitenta tromboflebita profunda cerebrala se pare ca nu creste riscul de sangerare in tumora, desi s-au semnalat si asemenea cazuri.

Tulburarile de coagulabilitate pot predispune la hemoragii intratumorale; s-au semnalat cazuri sub tratament cu heparina intravenos sau anticoagulant oral pentru prevenirea embolismului sistemic sau pulmonar sau in ischemie cerebrala.