Igiena dinților temporari

Dinții temporari (sau de lapte), deși au o durată de viață limitată în timp, sunt foarte importanți deoarece ghidează erupția corectă a dinților permanenți. De aceea este necesar a fi igienizați corespunzător, mai ales că în țara noastră frecvența cariei dinților temporari atinge cote înalte.

O igienă corectă și completă începe de la vârste fragede și implică nu numai tehnica de periaj, ci și o educație alimentară corectă, atât a copilului, cât și a mamei. Instaurarea unor obiceiuri benefice de la o vârstă mică poate avea o influență majoră asupra sănătății dentare ulterioare.

Periuța de dinți și tehnica de periaj

Periajul dentar este modalitatea cea mai simpla de a îndepărta în timp util resturile de carbohidrați, flora și placa bacteriană. Forma periuței este mai puțin importantă, însă tehnica periajului joacă un rol deosebit și trebuie să îndeplinească anumite condiții:

- să fie simplă și ușor de utilizat de copii
- să fie efectuată de cel puțin trei ori pe zi, după mesele principale (unii specialiști sunt de părere că un periaj dimineața și seara este îndeajuns, totuși acest lucru rămânând la alegerea pacientului și disponibilitatea lui)
- durata periajului să fie suficientă (2-3 minute)

Alegerea periuței dentare pentru copii nu mai este o problemă în zilele noastre, existând o gamă largă de periuțe, special create pe segmente de vârstă, începând cu intervalul de 4 – 14 luni și continuând cu intervalele 2 – 4 ani, 5 – 7 ani și apoi periuțe pentru copiii peste 8 ani. Periuța de dinți pentru copii se caracterizează prin diametrul firului de 0,12 mm sau 0,17 mm, cu o lungime de maximum 10 mm. Periuța pentru copii trebuie să fie soft (moale) sau extra soft. Chiar dacă copilul este încă sugar și nu au apărut încă primii dinți de lapte, sau sunt pe cale să erupă, se recomandă o igienizare a cavității orale de către mame. Mamele trebuie să-și înfășoare degetul într-un tifon și apoi să curețe blând gingiile copilului. Această acțiune are un efect benefic asupra gingiilor, masându-le și ușurând senzația de prurit (mâncărime) care însoțește erupția dinților temporari.

Copilul, odată ajuns la o vârstă la care poate înțelege importanța periatului și începe să fie capabil să se descurce singur, poate fi încurajat să învețe o tehnică simplă de periaj, indicată în principal copiilor. Aceasta este tehnica Fons. Este singura metodă de periaj ce se realizează cu arcadele dentare în ocluzie (copilul mușcă pe măsele):

- perii se vor plasa perpendicular pe feţele vestibulare (fețele externe ale dintelui), iar mânerul periuței va fi paralel cu podeaua
- mișcările vor fi largi, circulare (copilul face rotocoale cu periuța pe dinte) și vor cuprinde dinții și gingiile maxilarului și mandibulei (se masează cu atenție și gingia);
- igienizează corespunzător spațiile proximale (spațiile dintre dinți) cât și gingia și dinții.
Această tehnică are dezavantajul că este traumatizantă pentru zona coletului, antrenând leziuni la nivel gingival și dentar (recesiuni gingivale și abraziunea ţesuturilor dentare).

De aceea este necesar ca odată cu creșterea copilului să fie treptat învățat tehnica Bass de periaj, tehnica corectă și completă. Este o tehnică mai dificilă, de aceea trebuie luat în considerare gradul de dezvoltare motorie a copilului înainte de a se introduce în practică. Totuși este indicat ca la momentul erupției ultimilor dinți permanenți (12 ani) copilul să fie deja familiarizat cu această tehnică.

- Fiecare arcadă se împarte în sectoare, începând de la linia mediană (dintre incisivii centrali) și până la cel mai distal dinte (dintele situat cel mai în spate), rezultând astfel patru cadrane (două maxilare, două mandibulare).
- Peria se așază în unghi de 45 de grade față de dinte (pe fețele externe și interne), astfel încât să atingă dintele și marginea gingiei.
- Se exercită o presiune vibratorie asupra periuței, în axul fibrelor, folosindu-se mișcări scurte de înainte-înapoi, fără a se desprinde periuța de pe dinte.
- Fețele ocluzale ale dinților (partea cu care se mestecă) se curăța prin presarea fermă a perilor periuței în șanțuri prin mișcări scurte înainte – înapoi.
- Se efectuează pentru fiecare grupă de dinți (pe fețele dinspre exterior și interior, și cele ocluzale) timp de 45 de secunde pe grup, pentru un total de 3 minute de periaj.

Greșelile care pot apărea în tehnica Bass sunt: poziționarea periuței doar pe dinte sau doar pe gingie (ele trebuie curățate împreună) aplicarea periuței doar pe gingie, neîndepărtând placa bacteriană.

Pe lângă periuța clasică, copiii mai pot folosi și periuța electrică, cu mențiunea că vârsta minimă este de 3 ani. Avantajele sale sunt: realizează un masaj gingival eficient, îmbunătățind circulația sanguină a gingiei; ușurință în utilizare, fără efort din partea copilului; dozarea presiunii și a mișcărilor se realizează uniform, fără a necesita o atenție sporită din partea utilizatorului. Pe piață sunt nenumărate modele și accesorii pentru copii, existând și periuțe muzicale, ce au fost produse în scopul atragerii copiilor și deprinderii acestora cu periajul dentar după fiecare masă; există și periuțe ce emit diferite mirosuri și gusturi, tot pentru copii.

Pentru protecția anti-carie a dinților de lapte se mai recomandă fluorizări, fie prin aplicații colective (precum fluorizarea apei de băut, metodă care încă mai ridică controverse în anumite comunități) fie prin metode individuale (aplicații locale în cabinetul stomatologic sau la domiciliu, prin lacuri, paste de dinți cu fluor sau ape de gură cu fluor). Studii de actualitate demonstrează legătura dintre un nivel scăzut al cariilor la dinții temporari și permanenți cu fluorizarea apei de băut. Pentru părinții îngrijorați de posibilele efecte adverse ale fluorului asupra sănătății copilului, există alternative la fluorizare prin produsele pe bază de derivați din cazeina (o proteină care se găsește și în lapte) și care au un efect asemănător fluorului la nivelul smalțului.

Pe cât este posibil și în funcție de interesul copilului, se mai pot introduce în programul de igienă a dinților de lapte și ața dentară, dușurile bucale și apele de gură.

Regimul alimentar

Regimul alimentar este un factor important în profilaxia cariei și menținerea dinților temporari sănătoși cât mai mult timp, mai ales că dintele temporar are o structura deosebită și mai predispusă la carii. Consumul de glucide, chiar și la nivele înalte este asociat cu o creștere mică a numărului de carii dacă zahărul este luat de maximum patru ori/zi, la mese și nu între mese, aceasta se bazează pe proprietatea salivei de a neutraliza 3-4 atacuri acide zilnic. Consumul de glucide concomitent la mese și între mese este asociat cu o creștere marcată a numărului de carii. Creșterea activității carioase încetează odată cu retragerea alimentelor bogate în zahăr, dar leziunile carioase pot apărea chiar în condițiile evitării zahărului, de vină fiind și predispoziția genetică, unii oameni având o floră bacteriană mai virulentă și fiind mai predispuși la carie. În lumina acestor descoperiri, sun importante obiceiurile mamei, care influențează enorm copilul. De exemplu, mama nu trebuie să folosească lingurița copilului, deoarece îi poate transfera o populație bacteriană nespecifică, cu creșterea riscului de carie.

Există și alimente protectoare: grăsimile reduc activitatea carioase a diferitelor alimente, dar nu se cunoaște încă mecanismul prin care acționează. O posibilă explicație ar fi că ele formează o barieră protectoare pe suprafețele dentare sau poate doar înconjură carbohidrații făcându-i mai puțin disponibili și ajutând la eliminarea lor mai rapidă din cavitatea orală. Brânza reduce nivelul cariogenic al bacteriilor. Conținutul crescut în calciu și fosfor, alături de cazeină și proteine, reprezintă mecanismul prin care brânza are efect de împiedicare a apariției cariilor.

Copiii învață despre igienizare in cadrul socializării primare, în consecința obiceiurile legate de sănătatea orala a părinților vor fi transferate si la copil. Mamele joaca un rol cheie, nu numai ca facilitatori ai igienei orale a copilului, dar și ca transmițători de obiceiuri sănătoase.

Data actualizare: 31-05-2019 | creare: 05-06-2013 | Vizite: 1619

Bibliografie

1. Practica Pedodontică, Elisabeta Bratu, Eleonora Schiller, Editura Helicon, Timisoara
2. Water fluoridation and the association of sugar-sweetened beverage consumption and dental caries in Australian children. link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23327241
3. Fluoridation and dental caries severity in young children treated under general anaesthesia: an analysis of treatment records in a 10-year case series, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23550501
4. Caries preventive effect of casein phosphopeptide-amorphous calcium phosphate (CPP-ACP): a meta-analysis, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19701818?dopt=Abstract
5. Influence of food quality and quantity on children's teeth, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14560677

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Copilul meu are nevoie de aparat dentar?

Pentru a ști dacă și când copilul nostru are nevoie de aparat dentar, e bine să fim informați asupra particul...

Igiena orală la copii

Sfaturi privind igiena orală la copii. Îngrijirea înaintea erupției dinților și după apariția primilor din�...

Extracția dinților temporari (de lapte)

Căderea dinților temporari este un proces fiziologic normal, însă în unele situații este necesară extracția...

Cariile de biberon

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum