Impactul emoțional al cancerului asupra pacienților și familiilor: rezultate ale unui sondaj național

Un nou sondaj realizat la cererea Ohio State University Comprehensive Cancer Center – James scoate în evidență amploarea efectelor emoționale ale unui diagnostic de cancer, atât asupra pacienților, cât și asupra apropiaților acestora. Studiul evidențiază aspectele mentale adesea trecute cu vederea în procesul oncologic, inclusiv depresia, anxietatea, stresul familial și percepția asupra propriei imagini corporale.

Context și date clinice

Conform dr. Kevin Johns, director al programului de oncologie psiho-socială de la OSUCCC – James, pacienții oncologici au un risc de până la cinci ori mai mare de a dezvolta depresie comparativ cu populația generală. În plus, aproximativ 42% dintre supraviețuitoarele cancerului de sân dezvoltă anxietate în perioada post-tratament.

Problemele de sănătate mintală pot afecta semnificativ complianța la tratament, recuperarea completă și supraviețuirea pe termen lung. Accesul rapid la sprijin psihologic este esențial, însă mulți pacienți sunt nevoiți să aștepte până la un an pentru a consulta un psihiatru.

Rezultatele sondajului

Principalele preocupări ale respondenților

Sondajul, efectuat în rândul a 1.008 adulți americani, a identificat următoarele îngrijorări frecvente când un membru al familiei este diagnosticat cu cancer:

• Durata vieții: 76%
• Planul de tratament: 69%
• Durerea: 65%
• Efectele adverse: 55%
• Stresul familial: 54%
• Durerea anticipativă (grief): 49%
• Medicația: 42%
• Stresul îngrijitorilor: 34%
• Imaginea corporală: 11%

Diferențe pe grupe de vârstă

• Tinerii între 18-29 ani au raportat frecvent îngrijorări legate de grief (66%) și imagine corporală (18%).
• Adulții de peste 65 de ani au indicat drept preocupări principale planul de tratament (74%) și stresul îngrijitorilor (37%).

Consecințele psihologice în etapele bolii

Provocările de sănătate mintală pot apărea în toate etapele: diagnostic, tratament activ și urmărire. Johns subliniază faptul că simptome precum ceața mentală, oboseala severă, schimbările cognitive sau chiar simptome asemănătoare PTSD sunt frecvente dar adesea nespuse, ceea ce amplifică anxietatea și sentimentul de rușine la pacienți și îngrijitori.

Extinderea sprijinului psihologic în oncologie

Sub conducerea dr. Johns, programul de oncologie psiho-socială al Ohio State University Comprehensive Cancer Center – James s-a extins semnificativ, incluzând o echipă multidisciplinară de psihiatri, psihologi și asistenți sociali. A fost lansat un serviciu consultativ inovator care sprijină medicii oncologi în gestionarea simptomelor psihiatrice, proiect-pilot inițial destinat pacientelor cu cancer de sân, ulterior extins la pacienții cu cancer de cap și gât.

Modelul a fost conceput pentru a integra sprijinul emoțional în fluxul de îngrijire oncologică, evitând ca pacienții să fie nevoiți să caute sprijin psihologic separat, în contexte deja supraîncărcate de consultații medicale.

Concluzii și recomandări

Acest sondaj oferă o imagine amplă a poverii psihologice trăite de pacienții oncologici și familiile lor. Accesul rapid, integrat și empatic la servicii de sănătate mintală devine o componentă esențială în tratamentul cancerului. Recunoașterea preocupărilor emoționale – de la imagine corporală la stres familial – permite construirea unui cadru terapeutic care să însoțească pacientul nu doar în lupta cu boala, ci și în procesul de adaptare la viața de după diagnostic.

Metodologia sondajului

Sondajul a fost realizat între 2–5 mai 2025 prin platforma SSRS Opinion Panel Omnibus, pe un eșantion de 1.008 respondenți (978 online și 30 telefonic), adulți americani peste 18 ani. Marja de eroare este de ±3,6 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.