Metode de sterilizare feminină - ce putem alege

Autor: Treteanu Andreea-Ramona, student medicină

Sterilizarea feminină reprezintă o metodă permanentă de contracepție. Fiind de cele mai multe ori ireversibilă, această procedură se adresează femeilor care sunt absolut sigure că nu își doresc o sarcină în viitor. Tehnicile actuale de contracepție permanentă necesită intervenție chirurgicală, însă, dezvoltarea unor metode nechirurgicale, minim invazive, reprezintă un subiect de mare interes pentru specialiștii din acest domeniu medical. Astfel, extinderea opțiunilor de sterilizare feminină ar putea reduce numărul sarcinilor nedorite.

În prezent, metodele de contracepție permanentă adresate persoanelor de sex feminin includ:

1. Laparoscopie;
2. Histeroscopie;
3. Minilaparotomie;
4. Salpingectomie. (1, 2)

Cum funcționează sterilizarea feminină?

Sterilizarea feminină împiedică deplasarea ovulelor la nivelul trompelor uterine. Acestea nu pot întâlni spermatozoizii și astfel procesul de fertilizare nu are loc. Cu toate acestea, nu există interferențe cu ciclul menstrual, funcția ovariană nu este afectată, iar ovulele vor fi eliberate și absorbite în mod natural de organism. (2, 3)

Informații generale despre sterilizarea feminină

Nu prezintă eficiență absolută în prevenirea unei sarcini;
Nu afectează ciclul menstrual, menstruația va fi prezentă în continuare;
Este o procedură, de cele mai multe ori, ireversibilă;
Nu oferă protecție împotriva infecțiilor/bolilor cu transmitere sexuală;
Fiind o procedură chirurgicală, există un risc scăzut de apariție a complicațiilor (hemoragie internă, infecții, leziuni la nivelul altor organe), iar o astfel de intervenție realizată necorespunzător poate crește riscul de sarcină ectopică (implantarea unui ovul fertilizat în afara uterului);
În unele cazuri, trompele uterine blocate se pot reuni imediat sau peste o perioadă mai lungă de timp. (2)

Metode de sterilizare feminină

1. Contracepția permanentă prin laparoscopie

Contracepția permanentă laparoscopică are loc sub anestezie generală și presupune introducerea unui instrument subțire (laparoscop) printr-o mică incizie în zona periombilicală. Medicul va întrerupe trompele uterine prin:

aplicarea unor dispozitive precum: cleme metalice, inele sau benzi din plastic;
electrocauterizare (secționarea țesutului prin aplicarea unui curent electric).

Această metodă este rapidă și sigură, iar pacienta se poate externa în aceeași zi. De asemenea, riscul de apariție a complicațiilor post-procedură este foarte redus, astfel încât aproximativ 6% dintre paciente au suferit complicații minore (infecții, durere la locul inciziei, constipație) și mai puțin de 1% au prezentat complicații majore (hemoragii interne, puncții ale vezicii urinare sau ale intestinului).

Ligarea trompelor uterine poate fi efectuată și imediat după naștere, fie în timpul operației de cezariană, fie printr-o incizie la nivel abdominal în cazul nașterii naturale.

Ligatura trompelor uterine prin metoda laparoscopică este potrivită pentru femeile care:

au o stare bună de sănătate;
nu sunt supraponderale;
nu prezintă anomalii ale organelor pelvine;
nu au avut operații abdominale sau pelvine în trecut;
nu au diagnostic de endometrioză;
nu au avut/nu au infecții ale organelor pelvine, cum ar fi boala inflamatorie pelvină. (1, 2, 3, 4, 5, 6)

2. Contracepția permanentă prin histeroscopie

Contracepția permanentă prin histeroscopie reprezintă o procedură ce se desfășoară sub anestezie locală, care nu necesită efectuarea unor incizii. În cadrul acesteia, medicul introduce un tub flexibil de vizualizare (histeroscop) prin vagin în uter și în trompele uterine. La nivelul acestora sunt introduse microinserții, care irită țesutul trompelor și determină formarea de țesut cicatricial. Țesutul cicatricial blochează trompele uterine. Cu toate acestea, formarea țesutului cicatricial durează aproximativ 3 luni, astfel încât este necesară utilizarea unei alte metode contraceptive în această perioadă. După 3 luni post-intervenție, blocarea trompelor uterine este confirmată prin histerosalpingografie (injectarea unei substanțe radioopace însoțită de imagistică cu radiații X). (1)

3. Minilaparotomia

Minilaparotomia este utilizată drept alternativă pentru contracepția permanentă prin laparoscopie în cazul femeilor care doresc să utilizeze contracepția permanentă imediat după naștere. Această metodă presupune realizarea unei incizii în abdomen la nivelul căreia sunt aduse trompele uterine. Ulterior, se îndepărtează o secțiune din fiecare trompă, motiv pentru care minilaparotomia provoacă un disconfort mai mare, iar recuperarea este mai lungă, comparativ cu metoda laparoscopică. (1)

Această procedură este potrivită pentru femeile care:

au suferit anterior intervenții chirurgicale abdominale sau pelvine;
suferă de boli cardiace sau respiratorii.

Minilaparotomia nu este recomandată pacientelor:

supraponderale;
diagnosticate cu endometrioză sau boală inflamatorie pelvină. (4)

4. Salpingectomia

În cazul în care blocarea trompelor uterine nu a avut succes, trompele pot fi îndepărtate complet. Această procedură poartă denumirea de salpingectomie. (2) De asemenea, există studii care susțin că efectuarea unei salpingectomii în locul unei ligaturi tubare poate reduce riscul de cancer ovarian. (7, 8, 9)

Contracepția permanentă poate fi anulată?

Salpingectomia este o metodă de contracepție ireversibilă. În ceea ce privește ligatura trompelor uterine, există posibilitatea restaurării acestora, însă apariția unei sarcini este mult redusă după inversare. De asemenea, riscul unei sarcini ectopice este mai mare după inversarea procedurii. (2, 6)

Avantajele sterilizării feminine

Prezintă eficiență ridicată (peste 99%);
Nu afectează viața sexuală a pacientei;
Nu produce modificări ale ciclului menstrual sau hormonale. (2)

Dezavantajele sterilizării feminine

Este o procedură permanentă, șansele de inversie fiind minime;
Nu protejează împotriva bolilor cu transmitere sexuală;
Fiind o intervenție chirurgicală, există riscul (foarte redus) de a dezvolta complicații precum: hemoragii, leziuni ale altor organe, infecții);
În cazuri rare, procedura poate eșua, fertilitatea fiind restabilită imediat după intervenție sau câțiva ani mai târziu;
Dacă apare o sarcină imediat post-intervenție, riscul ca aceasta să fie una ectopică este destul de mare. (2)

Sterilizarea este potrivită pentru mine?

În mod normal, orice femeie este eligibilă pentru sterilizare, însă această metodă ar trebui luată în considerare doar de persoanele care sunt absolut sigure că nu își doresc o sarcină în viitor. Întrucât șansele de anulare a procedurii sunt extrem de reduse, ar trebui analizate toate opțiunile de contracepție înainte de a apela la contracepția permanentă. Metoda de contracepție permanentă potrivită pentru fiecare pacientă va fi stabilită în urma discuției cu medicul specialist.

Data actualizare: 21-02-2022 | creare: 21-02-2022 | Vizite: 2679

Bibliografie

1. Contracepție permanentă, link: https://www.msdmanuals.com/home/women-s-health-issues/family-planning/permanent-contraception
2. Sterilizarea feminină, link: https://www.nhs.uk/conditions/contraception/female-sterilisation/
3. Contracepție permanentă pentru femei, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26960907/
4. Ligatura laparoscopică a trompelor uterine, link: https://www.uofmhealth.org/health-library/hw7496
5. Controlul nașterii și sterilizarea, link: https://www.webmd.com/sex/birth-control/birth-control-sterilization
6. Contracepție permanentă: sterilizare feminină, link: https://www.fpnsw.org.au/factsheets/individuals/contraception/permanent-contraception-female-sterilisation
7. Sterilizarea tubară feminină: a sosit momentul să luăm în considerare în mod obișnuit îndepărtarea trompelor, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25162262/
8. Salpingectomie, de ce nu?, link: https://www.ajog.org/article/S0002-9378(14)00017-9/fulltext
9. Actualizare privind opțiunile de contracepție permanentă pentru femei, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4678034/#R23

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Lipsa excitației - de ce nu mă excit?

Lipsa excitației sexuale, caracterizată prin absența sau scăderea dorinței sexuale, reprezintă o problemă de...

Dureri după contactul sexual

Durerile resimțite după actul sexual, un factor favorizant pentru abstinența sexuală psihologică (n.r. practic...

Cât de frecvent fac sex cuplurile, în funcție de vârstă (conform studiilor)

Care este numărul normal de raporturi sexuale pe care ar trebui să le întrețină un om pe parcursul unei săpt�...

Contracepția orală la o persoană cu migrene - recomandări și explicații
Dacă ai cistită îți poți infecta partenerul sexual?
Ce e de făcut dacă se rupe prezervativul?
Infecție penis fără contact sexual - cauze și tratament

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Salpingectomia în timpul sterilizării poate fi o opțiune sigură pentru a reduce riscul de cancer ovarian

Sterilizarea tubară nu este cea mai eficientă metodă de contracepție

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum