Monitorizarea continuă a glicemiei reduce riscul fetal la femeile cu diabet gestațional

Un studiu realizat la mai multe centre universitare din Europa Centrală și publicat în The Lancet Diabetes & Endocrinology a analizat, la un număr mare de femei cu Diabet gestațional, impactul monitorizării continue în timp real a glucozei asupra riscurilor fetale. Cercetarea arată că monitorizarea digitală poate reduce probabilitatea de a naște un copil cu greutate peste percentila normală, sugerând potențiale beneficii clinice importante pentru o populație cu risc metabolic crescut.
Diabetul gestațional reprezintă una dintre cele mai frecvente complicații metabolice ale sarcinii și poate duce la macrosomie fetală, complicații la naștere și un risc crescut pentru obezitate și boli metabolice la copil. Standardul actual de monitorizare se bazează pe măsurători repetate prin înțepături digitale, metodă precisă, dar limitată în capacitatea de a surprinde variațiile glicemice pe parcursul întregii zile.

Monitorizarea continuă a glucozei, realizată printr-un senzor subcutanat, oferă un profil glicemic complet, permițând ajustări rapide ale dietei, activității fizice și terapiei cu insulină. Deși această tehnologie este folosită pe scară largă în alte forme de diabet, dovezile privind beneficiile sale în contextul diabetului gestațional au fost neconcludente, iar studiile randomizate multicentrice erau până acum inexistente.

Despre studiu

Designul și dimensiunea cercetării

Studiul a inclus 375 de femei însărcinate cu vârste între 18 și 55 de ani, diagnosticate cu diabet gestațional la patru centre universitare: Viena, Berlin, Jena și Basel. Diagnosticul a fost stabilit standardizat, iar randomizarea s-a efectuat în raport 1:1 între:

• grupul rt-CGM – monitorizare continuă în timp real până la naștere;
• grupul SMBG – monitorizare intermitentă prin înțepături digitale conform practicii obișnuite.

Metoda de alocare a fost adaptată pentru a echilibra trei factori de risc importanți: vârsta gestațională la includere, istoricul anterior de diabet gestațional și indicele de masă corporală anterior sarcinii. Toate participantele au beneficiat de tratament standard conform ghidurilor, iar analizele au fost efectuate în populația intenție-de-a-trata.

Obiectivele cercetării

Obiectivul principal a fost determinarea diferențelor în proporția nou-născuților Large for Gestational Age (LGA), definiți conform percentilării GROW. Obiectivele secundare au inclus:

• necesitatea terapiei medicamentoase hipoglicemiante;
• parametrii glicemici derivați din CGM;
• evenimentele adverse materno-fetale.

Date privind recrutarea și progresia sarcinii

Dintre cele 610 femei evaluate, 375 au întrunit criteriile de eligibilitate. Diagnosticul de diabet gestațional s-a stabilit în medie la 25,2 săptămâni de sarcină, iar randomizarea s-a realizat în jurul săptămânii 28,6. Datele privind rezultatul primar au fost disponibile pentru 170 participante din grupul rt-CGM și 175 din grupul SMBG.

Rezultate

Impactul asupra riscului de LGA

Rezultatul principal arată un avantaj clar al monitorizării continue. Doar 4% dintre femeile din grupul rt-CGM au născut un copil LGA, comparativ cu 10% în grupul SMBG. Acest efect a fost statistic semnificativ (OR 0,32; p=0,014), indicând o reducere substanțială a riscului de creștere fetală excesivă.

Percentilele medii ale greutății la naștere au fost, de asemenea, mai scăzute în grupul monitorizat continuu, sugerând un control metabolic mai eficient pe parcursul sarcinii și o prevenție mai bună a macrosomiei.

Riscul crescut de SGA – un aspect care necesită investigații suplimentare

În mod neașteptat, proporția nou-născuților Small for Gestational Age (SGA) a fost mai mare decât se anticipase: 19% în grupul rt-CGM și 13% în grupul SMBG. Diferența nu a fost semnificativă statistic, dar ridică întrebări privind potențialul efect al unui control glicemic prea strict asupra creșterii fetale.

Cercetătorii subliniază necesitatea definirii optime a țintelor glicemice în sarcină, pentru a evita atât creșterea excesivă, cât și insuficientă a fătului.

Siguranța intervenției

Evenimentele adverse serioase au apărut cu frecvențe similare în ambele grupuri (12% vs 15%), fără diferențe semnificative, ceea ce indică un profil de siguranță comparabil între metodele de monitorizare.

Interpretare

Rezultatele acestui studiu multicentric aduc primele dovezi robuste că monitorizarea continuă a glucozei poate reduce semnificativ riscul de macrosomie fetală în diabetul gestațional, fără a crește riscul de complicații serioase. Totuși, proporția neobișnuit de mare de nou-născuți SGA sugerează că intensificarea controlului glicemic trebuie calibrată cu atenție pentru a evita efectele nedorite.

Aceste rezultate susțin utilizarea tehnologiei CGM în îngrijirea sarcinii la femeile selecționate pentru beneficii sporite, dar subliniază și necesitatea unor studii suplimentare pentru optimizarea țintelor terapeutice.