Muzica terapeutică în sala de operație: reducerea utilizării anestezicelor și efectele neurofiziologice ale sunetului asupra vindecării

Un studiu publicat în revista Music and Medicine a demonstrat că terapia muzicală intraoperatorie poate reduce semnificativ cantitatea de propofol și fentanil necesară în timpul colecistectomiei laparoscopice efectuate sub anestezie generală. Pe lângă economisirea de anestezice, pacienții expuși la muzică terapeutică au avut treziri mai line și niveluri mai scăzute de stres fiziologic, reflectate prin scăderea concentrației de cortizol perioperator.
Studiul, condus de Dr. Tanvi Goel de la Lok Nayak Hospital și Maulana Azad Medical College din New Delhi, India, marchează o schimbare de paradigmă în practica anestezică, demonstrând că muzica poate interacționa direct cu sistemul nervos chiar și sub anestezie profundă.

Sunetul din mediul operator este adesea privit ca un element de fundal. Totuși, cercetările recente sugerează că mediul auditiv perioperator poate influența activitatea neuroendocrină și recuperarea postoperatorie. Muzica preferată a pacientului, integrată cu intenție terapeutică, devine un stimulent multisenzorial ce poate atenua răspunsul de stres, optimiza hemodinamica și facilita o recuperare mai blândă.

„Prin muzică, reușim să antrenăm sistemul nervos chiar și atunci când conștiința este suspendată. În loc să suprimăm complet stimulii, îi modelăm pentru a sprijini echilibrul neuroendocrin al pacientului”, a explicat Dr. Farah Husain, coautor și terapeut muzical certificat. Această abordare redefinește rolul mediului sonor în timpul intervențiilor chirurgicale, oferind un instrument non-farmacologic de reglare a stresului biologic.

Despre studiu

Cercetarea a implicat pacienți supuși colecistectomiei laparoscopice sub anestezie generală, împărțiți în două grupuri: unul expus la muzică terapeutică intraoperatorie și unul de control, fără intervenție sonoră. În timpul intervenției, echipa medicală a monitorizat cu precizie dozele totale de anestezic (propofol, fentanil), parametrii hemodinamici și nivelul de cortizol plasmatic în perioadele pre-, intra- și postoperatorii.

Rezultatele principale

• Reducerea nevoii de anestezice: pacienții expuși la muzică terapeutică au necesitat doze semnificativ mai mici de propofol și fentanil comparativ cu grupul de control.
• Treziri mai line: procesul de revenire din anestezie a fost mai calm, cu o orientare mai rapidă și o agitație postanestezică redusă.
• Scăderea răspunsului de stres: nivelurile de cortizol perioperator au fost mult diminuate, indicând o reducere a reactivității neuroendocrine la stres chirurgical.

Aceste rezultate confirmă că muzica terapeutică nu este doar un fundal sonor, ci o intervenție medicală cu efecte măsurabile. „Prin integrarea muzicii în protocolul anestezic, activăm mecanisme de reglare autonomă și neuroendocrină care favorizează homeostazia intraoperatorie”, a subliniat Dr. Sonia Wadhawan, profesor la Maulana Azad Medical College.

Muzica și neurofiziologia conștiinței

Într-un comentariu asociat studiului, profesoara Wendy L. Magee de la Temple University a evidențiat faptul că efectele neuronale ale muzicii cu semnificație personală se extind dincolo de relaxare, influențând procesele cognitive și emoționale chiar și la pacienții cu tulburări de conștiință după leziuni cerebrale.

Într-un alt proiect, Magee și colaboratorii ei au dezvoltat MuSICCA (Music Therapy Sensory Instrument for Cognition, Consciousness, and Awareness), un instrument de evaluare a conștiinței la copii și adolescenți cu leziuni cerebrale severe. Acesta folosește stimulare muzicală personalizată – sunete, melodii și ritmuri cu semnificație afectivă pentru copil – pentru a evalua reacțiile comportamentale și gradul de conștiență.

Instrumentul a demonstrat o validitate ridicată în detectarea răspunsurilor subtile, oferind un nou cadru pentru evaluarea conștiinței non-verbale. Studiul internațional care urmează implică peste 80 de copii din SUA, Marea Britanie și Irlanda, și reunește terapeuți muzicali, logopezi și neurologi pediatri.

Siguranța acustică în sala de operație

În timp ce efectele muzicii asupra pacientului devin tot mai clare, un alt aspect critic îl reprezintă gestionarea zgomotului în blocul operator. Un proiect de îmbunătățire a calității realizat la Vanderbilt University Medical Center a introdus dispozitivul CanaryBox, conceput pentru a modula volumul muzicii în funcție de alarmele vitale ale pacientului.

În 70 de cazuri clinice, implementarea dispozitivului a redus timpul mediu de reacție al anesteziștilor de la 30,2 secunde la 23,6 secunde, ceea ce demonstrează o vigilență îmbunătățită și o comunicare mai eficientă în timpul procedurilor. Aceste rezultate subliniază importanța echilibrului între mediul sonor terapeutic și siguranța acustică operațională.

Implicații clinice și direcții viitoare

„Acest studiu arată potențialul real al muzicii în îngrijirea anestezică, dar trebuie să mergem mai departe”, a afirmat Dr. Joseph J. Schlesinger de la Vanderbilt University. El susține necesitatea integrării monitorizării EEG multimodale și a unei analize sistematice a mediului sonor perioperator, pentru a înțelege în profunzime cum interacționează muzica cu creierul în timpul anesteziei generale.

Editorialul semnat de Dr. Fred J. Schwartz în Music and Medicine sugerează că aceste rezultate deschid drumul către standardizarea protocoalelor de muzicoterapie chirurgicală, cu potențial de implementare globală. Sunt propuse studii viitoare pentru a extinde dimensiunea eșantioanelor, a testa efectul muzicii asupra altor tipuri de intervenții chirurgicale și a integra aceste practici în ghidurile clinice internaționale.

Concluzii

Rezultatele converg spre o concluzie clară: muzica terapeutică poate deveni un instrument medical integrat în anestezia modernă. Prin reglarea răspunsului neuroendocrin și optimizarea trezirii, ea contribuie la confortul pacientului, la economisirea de medicamente și la o recuperare mai armonioasă.

În paralel, dezvoltarea de instrumente precum MuSICCA sau tehnologii precum CanaryBox arată că muzica și sunetul pot fi abordate științific, nu doar estetic. Această nouă frontieră între neuroștiință, anesteziologie și terapie muzicală ar putea redefini relația dintre percepția auditivă și vindecarea medicală.