Oamenii de știință descoperă de ce obezitatea înlătură plăcerea de a mânca

Obezitatea este puternic influențată de consumul excesiv de alimente bogate în calorii, dar mecanismele prin care dieta dezechilibrată afectează comportamentul alimentar hedonic sunt încă slab înțelese. Acest studiu detaliază modul în care expunerea cronică la o dietă bogată în grăsimi modifică semnalizarea neurală în circuitul mezolimbic implicat în recompensă, în special pe traseul NAc lateral (NAcLat) → zona tegmentală ventrală (VTA), contribuind astfel la o scădere a atracției pentru alimentele bogate în calorii, fenomen denumit devalorizare hedonică.

Principalele constatări

Expunerea cronică la dietă bogată în grăsimi reduce răspunsul hedonic

Deși șoarecii expuși la o dietă bogată în grăsimi preferau hrana grasă în cuștile lor, în testele de hrănire rapidă aceștia consumau semnificativ mai puțin din alimentele bogate în calorii, sugerând o scădere a valorii hedonice a acestor alimente. Activitatea neuronilor NAcLat→VTA, care se activează în mod normal în timpul consumului hedonic, era redusă semnificativ la șoarecii cu o dietă bogată în grăsimi.

Activarea circuitului NAcLat→VTA induce hrănire hedonică doar în șoarecii sănătoși

Stimularea optogenetică a traseului NAcLat→VTA creștea consumul de alimente gustoase (jeleu, ciocolată, unt de arahide) doar în șoarecii cu dietă obișnuită, nu și la cei cu o dietă bogată în grăsimi. La aceștia, stimularea nu mai inducea hrănire hedonică, deși preferința spațială indusă de lumină era păstrată - sugerând că atractivitatea contextuală a recompensei persistă, dar valoarea sa hedonică este pierdută.

Scăderea semnalizării neurotensinei în dieta bogată în grăsimi

Analiza transcriptomică a neuronilor NAcLat→VTA a evidențiat o scădere marcantă a expresiei genei Nts (neurotensina) la șoarecii cu o dietă bogată în grăsimi. Neurotensina este un neuropeptid implicat în activarea neuronilor dopaminergici din VTA și în inducerea comportamentului hedonic.

Semnalizarea neurotensinei, evaluată cu senzori optici (ntsLight1.1 și ntsLight2.0), a fost redusă în dieta bogată în grăsimi. În vivo, această reducere s-a tradus prin o scădere a eliberării de neurotensină și o excitabilitate diminuată a neuronilor dopaminergici.

Neurotensina este esențială pentru comportamentul alimentar hedonic

Studiul a demonstrat că:

• Activarea optogenetică a neuronilor Nts-pozitivi din NAcLat induce hrănire hedonică;
• Ștergerea expresiei Nts în acești neuroni elimină complet efectul de stimulare asupra consumului hedonic;
• Blocarea farmacologică a receptorului NTSR1 în VTA anulează efectele stimulării optogenetice, confirmând necesitatea semnalizării neurotensinei pentru inducerea comportamentului hedonic.

Supraproducția de neurotensină inversează efectele dietei bogate în grăsimi

Prin supraexprimarea neurotensinei în neuronii NAcLat→VTA (folosind vectori virali), cercetătorii au reușit:

• Să restabilească nivelurile de neurotensină și răspunsul hedonic la stimulare optogenetică;
• Să reducă consumul de alimente bogate în grăsimi în cușcă;
• Să încetinească creșterea ponderală în timpul dietei bogate în grăsimi;
• Să crească activitatea locomotorie și să reducă comportamentele anxioase.

Aceste efecte sugerează că restaurarea semnalizării neurotensinei poate contracara multiple componente ale obezității induse de dietă.

Implicații și interpretare

Devalorizarea hedonică în obezitate

Rezultatele susțin ipoteza că dieta bogată în grăsimi duce la devalorizarea plăcerii alimentare - nu prin lipsa dorinței de hrană, ci prin scăderea impactului emoțional pozitiv al alimentelor bogate în calorii. Deși șoarecii continuă să aleagă hrana grasă, motivația de a consuma gustări palatabile scade în testele de recompensă. Acest fenomen reflectă o modificare a echilibrului dintre controlul comportamental bazat pe obișnuință și cel bazat pe recompensă.

Rolul neurotensinei în reglarea consumului hedonic

Neurotensina, prin activarea receptorilor săi din VTA, stimulează neuronii dopaminergici și comportamentele asociate cu recompensa. Reducerea eliberării acesteia în dieta bogată în grăsimi afectează:

• Excitația neuronilor dopaminergici;
• Comportamentele de căutare a recompensei;
• Motivația de a consuma alimente plăcute.

Studiul clarifică faptul că modificările apar pre-sinaptic (scăderea sintezei și eliberării neurotensinei), deoarece receptivitatea post-sinaptică și proprietățile intrinseci ale neuronilor din VTA rămân intacte.

Concluzii

Acest studiu oferă o explicație neurobiologică detaliată pentru reducerea motivației hedonic-alimentare în obezitate, demonstrând că expunerea cronică la alimente bogate în grăsimi scade expresia și eliberarea neurotensinei în circuitul NAcLat→VTA. Supraproducția neurotensinei în acest circuit poate restabili nu doar consumul hedonic, ci și reduce creșterea ponderală, îmbunătăți activitatea fizică și reduce anxietatea - factori esențiali în controlul obezității.

Aceste rezultate deschid noi direcții terapeutice prin care modularea țintită a semnalizării neurotensinei ar putea ajuta la restabilirea comportamentului alimentar sănătos și la reducerea progresiei obezității, fără a compromite alte funcții fiziologice esențiale ale acestui neuropeptid.