Modificarea dietei concomitent cu activitatea fizică, asociată cu o mai mare reducere a grăsimii viscerale

Modificarea dietei concomitent cu activitatea fizică, asociată cu o mai mare reducere a grăsimii viscerale

©

Autor:

Modificarea dietei concomitent cu activitatea fizică, asociată cu o mai mare reducere a grăsimii viscerale

Un studiu realizat Universitatea Cambridge È™i publicat în JAMA Network Open a analizat, pe o durată de peste 7 ani, relaÈ›ia dintre modificările calității dietei, nivelul obiectiv al activității fizice È™i evoluÈ›ia markerilor de adipozitate la adulÈ›i din cohorta Fenland.
Excesul ponderal È™i obezitatea afectează aproape 3 miliarde de persoane la nivel global, alimentând creÈ™terea bolilor cardiometabolice, a anumitor forme de cancer È™i a mortalității premature. DeÈ™i există rezultate solide privind beneficiile intervenÈ›iilor de scădere în greutate, studiile care evaluează prevenÈ›ia acumulării lente de greutate de-a lungul vieÈ›ii sunt mai puÈ›in numeroase. În special, se cunosc puÈ›ine aspecte despre modul în care schimbările concomitente ale dietei È™i activității fizice influenÈ›ează distribuÈ›ia grăsimii corporale, inclusiv grăsimea viscerală È™i hepatică, indicatori majori de risc metabolic.

Majoritatea dovezilor provin din studii observaÈ›ionale care analizează comportamentele sănătoase separat, folosesc măsuri auto-raportate È™i evaluează doar greutatea corporală. Această abordare limitează înÈ›elegerea interacÈ›iunilor dintre dietă È™i activitatea fizică. Studiul Fenland compensează aceste limitări prin utilizarea unor măsuri obiective ale activității fizice, evaluarea repetată a comportamentelor È™i includerea unor măsuri detaliate de compoziÈ›ie corporală obÈ›inute prin DEXA È™i ecografie hepatică.

Despre studiu

Studiul a inclus adulÈ›i născuÈ›i între 1950 È™i 1975, monitorizaÈ›i în două faze la un interval mediu de 7,2 ani. După excluderi pentru lipsa datelor sau valori imposibile, eÈ™antionul final a cuprins 7.256 participanÈ›i.

Elementele principale ale evaluării au fost:

  • Calitatea dietei măsurată prin scorul de dietă mediteraneană (MDS);
  • Activitatea fizică evaluată obiectiv prin senzori cu monitorizare combinată a ritmului cardiac È™i miÈ™cării, exprimată ca PAEE (kJ/kg/zi);
  • Markerii de adipozitate: greutate, indice de masă corporală, circumferinÈ›a taliei, masa grasă totală, grăsime viscerală È™i subcutanată, plus diagnosticul ecografic de steatoză hepatică.


Analiza statistică a inclus modele multivariate ajustate pentru o serie amplă de covariate: vârstă, sex, educaÈ›ie, venit, fumat, energie alimentară, tipul ocupaÈ›iei, locul testării È™i valorile iniÈ›iale ale tuturor variabilelor de interes.

Rezultate

Schimbările comportamentale în timp

  • ParticipanÈ›ii È™i-au crescut în medie activitatea fizică cu 3,2 kJ/kg/zi.
  • Calitatea dietei a crescut în medie cu 0,3 puncte (MDS).
  • Majoritatea markerilor de adipozitate au crescut în timp, în concordanță cu tendinÈ›ele de îmbătrânire.
  • PrevalenÈ›a steatozei hepatice a crescut de la 23,2% la 25,8%.

Asocierea dintre schimbările comportamentale și markerii de adipozitate

Atât creÈ™terea activității fizice, cât È™i îmbunătățirea calității dietei au fost asociate independent cu o reducere a adipozității.

  • Fiecare creÈ™tere cu 1-SD a PAEE a fost asociată cu:
    • −1,40 kg masă grasă;
    • −108 g grăsime viscerală.
  • Fiecare creÈ™tere cu 1-SD a MDS a fost asociată cu:
    • −0,47 kg masă grasă;
    • −45 g grăsime viscerală.


Efectele activității fizice au fost mai ample decât cele ale dietei, dar direcÈ›ia beneficiilor a fost similară.

Analiza combinată a comportamentelor

Un rezultat esențial al studiului este evidența că modificările simultane ale dietei și activității fizice generează cele mai mari beneficii.

  • Cei care È™i-au îmbunătățit ambele comportamente au prezentat:
    • o reducere substanÈ›ială a masei grase È™i a grăsimii viscerale;
    • o probabilitate mai mică de a dezvolta steatoză hepatică.
  • Cei care au redus ambele comportamente au avut:
    • cea mai mare creÈ™tere a masei grase (până la +2,03 kg);
    • cea mai mare creÈ™tere a adipozității viscerale.

Analize stratificate și sensibilitate

Beneficiile au fost mai pronunțate la persoanele cu:

  • exces ponderal sau obezitate la momentul iniÈ›ial;
  • niveluri foarte scăzute ale activității fizice la baseline.


Rezultatele au rămas stabile după numeroase analize de sensibilitate, inclusiv utilizarea vitaminei C plasmatice ca biomarker obiectiv al calității dietei.

Concluzii

Studiul Fenland arată că îmbunătățirea simultană a dietei È™i activității fizice este asociată cu:

  • scăderea masei grase totale;
  • reducerea grăsimii viscerale;
  • reducerea riscului de steatoză hepatică;
  • un profil de adipozitate mai sănătos pe termen lung.


DeÈ™i fiecare comportament are un efect independent, combinarea lor oferă cele mai mari beneficii, în special în cazul persoanelor cu exces ponderal sau cu un nivel scăzut de activitate fizică iniÈ›ială. Aceste rezultate subliniază importanÈ›a intervenÈ›iilor integrate, axate simultan pe dietă È™i miÈ™care, pentru reducerea depozitelor de grăsime metabolic nesănătoasă È™i îmbunătățirea stării de sănătate.


Data actualizare: 24-11-2025 | creare: 24-11-2025 | Vizite: 75
Bibliografie
Aryannezhad, S., et al. (2025) Concurrent Changes in Diet Quality and Physical Activity and Association With Adiposity in Adults. JAMA Network Open. DOI: 10.1001/jamanetworkopen.2025.45232. https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2841742

Image by Anastasia Kazakova on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Cum putem reduce în mod eficient grăsimea viscerală?
  • Excesul de grăsime la nivelul abdomenului creÈ™te riscul de afecÈ›iuni cardiovasculare, chiar dacă indicele de masă corporală nu indică obezitate
  • Grăsimea viscerală - explicaÈ›ii, riscuri, recomandări
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum