Obstetrica între tradiție și inovație: repere istorice
©
Autor: Iftode Loredana, asistent medical principal licențiat, doctorand UMF Iași, profesor de nursing

Antichitate È™i începuturile obstetricii
Primele dovezi despre obstetrică provin din Mesopotamia È™i Egiptul Antic. Textele babiloniene È™i Papirusul Kahun (cca. 1850 î.Hr.) descriu probleme legate de sarcină È™i naÈ™tere (1). În Grecia Antică, Hipocrate (460–370 î.Hr.) È™i discipolii săi au elaborat primele tratate despre fiziologia sarcinii È™i complicaÈ›iile naÈ™terii, iar Soranus din Efes (cca. 98–138 d.Hr.) a scris De arte obstetricia, considerată prima lucrare sistematică de obstetrică, unde descria rolul moaÈ™ei È™i tehnici de prezentare pelviană (2).Evul Mediu È™i RenaÈ™terea
În Evul Mediu european, obstetrica a rămas domeniul moaÈ™elor, adesea supravegheat È™i reglementat de autoritățile religioase. NaÈ™terea era un eveniment comunitar, asistat de femei cu experiență practică, fără instruire formală (3). În contrast, lumea arabă a păstrat È™i transmis cunoÈ™tinÈ›ele greco-romane: Avicenna (980–1037), în Canonul Medicinii, a inclus capitole dedicate sarcinii È™i travaliului (4).RenaÈ™terea a marcat un progres semnificativ. Redescoperirea anatomiei prin lucrările lui Vesalius (1514–1564) È™i introducerea tiparului au facilitat răspândirea manualelor de obstetrică. Prima descriere a folosirii forcepsului, atribuită familiei Chamberlen din Anglia (secolul XVII), a revoluÈ›ionat practica obstetricală (5).
Secolele XVIII–XIX: medicalizarea naÈ™terii
În secolul XVIII, obstetrica s-a instituit ca disciplină academică. În 1728, William Smellie a publicat Treatise on the Theory and Practice of Midwifery, introducând metode moderne de instruire È™i îmbunătățind utilizarea forcepsului (6). În aceeaÈ™i perioadă, maternitatea a început să se mute din spaÈ›iul domestic în cel spitalicesc, ceea ce a dus la creÈ™terea rolului medicilor.TotuÈ™i, spitalizarea naÈ™terii a adus È™i probleme grave. Febra puerperală a făcut numeroase victime până la descoperirea principiilor antisepsiei de către Ignaz Semmelweis (1818–1865), care a demonstrat importanÈ›a spălării mâinilor în prevenirea infecÈ›iilor (7).
Secolul XX: obstetrica modernă
În secolul XX, obstetrica a devenit o specialitate medicală consolidată, cu acces la tehnologii diagnostice È™i terapeutice moderne. Introducerea anesteziei (cloroformul folosit de James Young Simpson în 1847, apoi metode moderne) a făcut naÈ™terea mai sigură È™i mai puÈ›in traumatică (8).Ecografia, introdusă în anii 1950 de Ian Donald, a revoluÈ›ionat supravegherea sarcinii È™i diagnosticarea prenatală (9). Dezvoltarea secÈ›iunii cezariene, a transfuziei sanguine È™i a antibioterapiei a redus dramatic mortalitatea maternă È™i neonatală. În paralel, a apărut obstetrica socială È™i medicina perinatală, cu accent pe prevenÈ›ia complicaÈ›iilor È™i pe sănătatea fătului.
Obstetrica contemporană
Astăzi, obstetrica se bazează pe tehnologii de vârf, incluzând monitorizarea electronică fetală, tehnici minim invazive È™i medicină personalizată bazată pe genomică. Totodată, se promovează respectarea drepturilor materne, naÈ™terea naturală supravegheată È™i colaborarea interdisciplinară cu neonatologia È™i medicina reproductivă.Concluzii
De la practicile empirice ale moaÈ™elor până la ecografia 4D È™i medicina perinatală, obstetrica a parcurs o evoluÈ›ie spectaculoasă. Ea reflectă progresul medicinei, dar È™i schimbările sociale privind rolul femeii È™i protecÈ›ia maternității.
Data actualizare: 16-09-2025 | creare: 16-09-2025 | Vizite: 147
Bibliografie
Bryan CP. The Papyrus Ebers. Chicago: University of Chicago Press; 1930.Temkin O. Soranus’ Gynecology. Baltimore: Johns Hopkins University Press; 1991.
Green MH. Women’s Healthcare in Medieval Europe. London: Routledge; 2000.
Pormann PE, Savage-Smith E. Medieval Islamic Medicine. Edinburgh: Edinburgh University Press; 2007.
Ballantyne JW. The Chamberlens and the Midwifery Forceps. Edinburgh: Oliver and Boyd; 1922.
Dunn PM. William Smellie (1697–1763) and the art of midwifery. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed. 1999;80(3):F232–F234.
Loudon I. Ignaz Phillip Semmelweis and the Conquest of Puerperal Fever. Lancet. 2000;356(9231):2149–2152.
Caton D. What a Blessing She Had Chloroform: The Medical and Social Response to the Pain of Childbirth from 1800 to the Present. New Haven: Yale University Press; 1999.
Donald I, MacVicar J, Brown TG. Investigation of abdominal masses by pulsed ultrasound. Lancet. 1958;271(7032):1188–1195.
Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/smiling-young-female-patient-waiting-doctor-preparing-syringe-needle_13337943.htm
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum