Omenirea nu este pregătită pentru a face față creșterii temperaturilor extreme (studiu)

Aproape 3,8 miliarde de persoane ar putea fi expuse la valuri de căldură extremă până în 2050, o provocare care privește mai întâi regiunile tropicale, dar care nu va scuti nici regiunile care sunt în prezent mai temperate, ale căror populații vor trebui să se adapteze și ele, consideră autorii unui studiu publicat luni, informează AFP.

Oamenii de știință, care au publicat aceste concluzii în revista Nature Sustainability, au examinat consecințele unor scenarii diferite de încălzire asupra numărului de persoane care ar putea să se confrunte în viitor cu temperaturi considerate a fi prea mari sau prea mici.

Potrivit acestor proiecții, populația care se va confrunta cu condiții de căldură extremă ar trebui 'aproape să se dubleze' până în 2050 dacă temperaturile globale vor crește cu 2°C peste valorile din epoca preindustrială. O astfel de evoluție ar viza 3,79 miliarde de persoane, dublu față de 2010.

Însă majoritatea efectelor ar trebui să se facă resimțite încă din timpul acestui deceniu, când omenirea se apropie de pragul de 1,5°C de încălzire, a subliniat Jesus Lizana, de la Universitatea Oxford, autorul principal al studiului.

'Nevoia de adaptare la căldura extremă este mai urgentă decât ceea ce s-a estimat anterior. Noi infrastructuri trebuie să fie construite în decursul anilor următori, precum sisteme de răcire pasivă și de climatizare durabilă', a subliniat el.

Expunerea prelungită la căldura extremă - adeseori descrisă prin sintagma 'ucigașul tăcut' - poate depăși capacitățile de adaptare ale organismului uman, provocând amețeli, dureri de cap și chiar deces.

Cererea energetică pentru sistemele de răcire ar crește și ea într-un mod 'drastic' în țările în curs de dezvoltare, expuse la consecințe sanitare dintre cele mai grave: India, Filipine și Bangladesh s-ar număra printre țările cu cele mai multe persoane afectate.

Cea mai semnificativă schimbare a temperaturilor care necesită o formă de răcire - climatizare sau ventilatoare - ar viza țările tropicale și ecuatoriale, în special în Africa.

Laos și Brazilia se vor număra astfel printre cele mai afectate state, alături de Republica Centrafricană, Nigeria și Sudanul de Sud.

'Cei mai defavorizați sunt totodată cei care vor suferi cel mai mult de pe urma acestei tendințe de creștere a numărului de zile caniculare', a subliniat Radhika Khosla, coautoare a studiului. Însă țările mai bogate și cu o climă în prezent mai temperată 'se confruntă la rândul lor cu o problemă majoră - deși multe dintre ele nu își dau încă seama de acest lucru', a adăugat ea.

Canada, Rusia și Finlanda ar putea înregistra, desigur, o scădere a numărului de zile care necesită încălzirea locuințelor, dar vor înregistra totodată o creștere, deși moderată, a numărului de zile mai călduroase, pentru care aceste țări nu sunt pregătite.

'Țările bogate nu pot doar să aștepte și să presupună că totul va fi bine: în numeroase cazuri, ele sunt periculos de nepregătite pentru căldura care va veni în anii următori', a prevenit Jesus Lizana.