Percepția asupra abilităților financiare la vârstnici: declinele reale încep odată cu demența

Un nou studiu publicat în revista The Gerontologist, realizat de cercetători de la Universitatea Binghamton din cadrul State University of New York, aduce clarificări importante privind modul în care adulții în vârstă percep și evaluează propriile lor abilități financiare. Cercetarea a fost condusă de psihologul Ian McDonough și demonstrează că, în absența unei tulburări neurodegenerative, persoanele vârstnice pot evalua cu destul de mare acuratețe competențele lor financiare – iar aceste competențe pot chiar să se îmbunătățească odată cu experiența. Însă, acest echilibru este fragil: în prezența bolii Alzheimer, percepția asupra propriei competențe financiare devine inexactă și potențial periculoasă.
Gestionarea corectă a finanțelor personale – de la achitarea facturilor și până la planificarea cheltuielilor – este esențială pentru autonomia funcțională a individului. Îmbătrânirea vine adesea cu o temere asociată: aceea că funcțiile cognitive și, implicit, cele financiare, vor suferi un declin. Totodată, în contextul demografic al îmbătrânirii populației, interesul cercetărilor privind capacitatea persoanelor vârstnice de a rămâne autonome financiar a crescut semnificativ. Cu toate acestea, până în prezent, puține studii au abordat diferența dintre percepția asupra abilității financiare și realitatea performanței obiective – mai ales în contextul tulburărilor cognitive precum boala Alzheimer.

Despre studiul actual

Studiul a utilizat date din cohorta ACTIVE (Advanced Cognitive Training for Independent and Vital Elderly), care a monitorizat performanțele a 2.800 de adulți vârstnici de-a lungul a 10 ani. Participanții au fost rugați să evalueze subiectiv cât de bine cred că pot efectua sarcini financiare precum:

• efectuarea unui rest corect la o tranzacție,
• plata facturilor,
• echilibrarea unui carnet de cecuri.

Ulterior, aceștia au fost supuși unor teste obiective care evaluau aceleași competențe. De exemplu, li s-a prezentat un pliant cu o ofertă de abonament la sală, iar participanții trebuiau să estimeze cât ar costa acel abonament pe parcursul unui deceniu.

Analiza a corelat autoevaluările cu performanțele reale pentru a determina nivelul de acuratețe în perceperea propriei abilități financiare.

Rezultate

Principalele concluzii ale cercetării includ:

• Adulții vârstnici sănătoși tind să își evalueze cu acuratețe abilitățile financiare, iar această abilitate de autoevaluare se îmbunătățește odată cu vârsta și experiența acumulată.
• Experiența de viață și interacțiunea cu sistemele financiare (pensie, asigurări de sănătate) par să contribuie la creșterea încrederii și preciziei în autoevaluare, mai ales după pensionare.
• În cazul persoanelor diagnosticate cu boala Alzheimer, corelația dintre percepția subiectivă și performanța reală dispare: unii cred că sunt capabili, deși performanțele lor sunt scăzute, iar alții subestimează propriile abilități.
• Acest fenomen este atribuit anosognoziei, o incapacitate specifică bolii Alzheimer prin care pacientul nu conștientizează propriul declin cognitiv. În contextul financiar, acest fenomen este puțin studiat și potențial periculos.

Ian McDonough a subliniat importanța identificării timpurii a acestor disonanțe între percepție și realitate, sugerând că momentul optim pentru implementarea de măsuri de siguranță financiară (co-semnătari pe conturi, monitorizare de către familie) este chiar atunci când vârstnicul încă are capacitatea de a recunoaște un posibil declin.

Implicarea practică și direcții viitoare

Concluziile acestui studiu pun în evidență nevoia urgentă de educație financiară și planificare proactivă pentru adulții în vârstă, mai ales înainte de apariția unei tulburări cognitive. Menținerea autonomiei financiare este nu doar o chestiune practică, ci și una de demnitate personală, iar intervențiile trebuie să țină cont de acest echilibru fragil.

Autorii sugerează că viitoarele cercetări vor analiza activitatea cerebrală în timpul rezolvării de sarcini matematice și nivelul de alfabetizare financiară digitală la adulții în vârstă, în contextul în care interacțiunea cu tehnologia devine tot mai esențială pentru gestionarea finanțelor personale.

Concluzie

Studiul aduce o perspectivă optimistă asupra capacității adulților în vârstă de a-și evalua corect abilitățile financiare, dar și un avertisment important: declinul cognitiv asociat bolii Alzheimer compromite această autoevaluare, expunând persoanele vulnerabile riscului de fraude sau decizii financiare eronate. Planificarea timpurie, educația financiară și colaborarea cu familia sunt esențiale pentru a menține siguranța și autonomia acestor persoane într-o etapă delicată a vieții.