Pete albe pe pielea copilului - ce ar putea fi?

©

Autor:

Pete albe pe pielea copilului - ce ar putea fi?

Orice pată de culoarea albă sau decolorată apărută pe pielea copilului ridică un mare semn de întrebare pentru părinți, nu doar din cauza aspectului neplăcut creat, ci și din cauza temerii față de anumite afecțiuni ale pielii destul de periculoase. Problema este cu atât mai acută, cu cât persoana în cauză este mai tânără.

La fel ca adulții, și copiii pot fi expuși apariției acestor pete albe sau decolorate dar, din fericire, în cele mai multe cazuri nu este vorba despre o afecțiune cutanată serioasă.

Ce anume determină apariția petelor albe pe suprafața pielii copilului? Care este modul optim de abordare a acestor pete albe din partea părinților și cum anume dispar ele? Ce afecțiuni pot ascunde petele albe de pe suprafața pielii copilului? Cum pot fi tratate aceste pete albe încât să nu mai apară? În acest articol vom răspunde la fiecare din aceste întrebări.

Cauze ale petelor albe de pe pielea copilului

Cele mai frecvente afecțiuni dermatologice, prezente și în copilărie, care pot determina apariția petelor albe pe suprafața pielii copilului, sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:


Descrierea clinic a afecțiunilor care pot determina apariția petelor albe pe pielea copilului

Pitiriazis

Apariția unor pete de culoare albă, de formă ovală sau rotundă, pe pielea copilului de la nivelul spatelui, toracelui anteriorfeței sau a abdomenului, poate sugera apariția unei afecțiuni cunoscută sub denumirea de pitiriazis alba. Această afecțiune dermatologică nu este contagioasă, nici nu prezintă o amenințare pentru viața copilului și se caracterizează prin pe fața micuțului (mai frecvent pe obraji) a unor pete eritematoase și pruriginoase, care se transformă ulterior în macule scuamoase hipopigmentate, de un alb-palid. Cel mai frecvent, aceste leziuni ale pielii apar vara, după expunerea la soare. Leziunile pot persista pe pielea copilului între o lună și 10 luni. Alte localizări ale leziunilor apărute în cadrul pitiriazisului alba sunt reprezentate de brațe, gât sau umeri. În ciuda aspectului izbitor al leziunilor cutanate, acestă afecțiune este una benignă, cu o evoluție autolimitată, fără risc asupra de afectare a viețiii copilului și lipsită de complicații.

Pitiriazis rozat Gilbert este o afecțiune dermatologică de etiologie alergică sau virală, caracterizată din punct de vedere clinic prin apariția pe suprafața pielii copilului a unor plăci rotund-ovalare, eritematoase, acoperite de scuamede aproximativ 1-3 cm, nepruriginoase, net delimitateloclaizate cu predominanță pe porțiunile laterale ale abdomenului și ale toracelui. La aproximativ cinci sau șapte zile de la apariția erupției, aceste leziuni eritematoase devin mai palide, îmbrăcând o culoare roz-albicioasă, iar scuamele care acoperă aceste leziuni devin fine, subțiri, ușor detașabile și prezintă o suprafață încrețită, plicaturată. Pitiriazisul rozat Gilbert este o afecțiune benignă, cu o evoluție limitată la aproximativ șase săptămâni, după care leziunile tegumentare se vindecă progresiv.

Apariția pe suprafața pielii copilului a unor pete albe însoțite de descuamarea pielii pot indica prezența psoriazisului sau a pitiriazisului versicolor.

Pitiriazisul versicolor este o infecție micotcă a pielii determinată de Microscporum furfur, cu evoluție cronic și recidivantă, caracterizată din punct de vedere clinic prin apariția izolată sau confluată în plăci pe suprafața tegumentului a unor macule de formă neregulată, de culoare galben-cafenie, nepruriginoase, neinflamatorii, fin scuamoase. Aceste leziuni apar cu predilecție în regiunile corpului bogate în glande sebacee, precum la nivelul umerilor, a gâtului, a spatelui, pe suprafața toracelui sau la nivelul brațelor.

Psoriazis

Psoriazisul este o afecțiune dermatologică cronică nepruriginoasă, ereditară, caracterizată prin apariția pe suprafața pielii a unei erupții scuamoase și eritematoase, localizate cu predilecție la nivelul coatelor, a gam, belor, a genunchiului, pe pielea păroasă a capului și la nivelul trunchiului. Psoriazisul prezintă o evoluție cronică cu numeroase recidive.

Vitiligo

Vitiligo este o afecțiune dermatologică, caracterizată prin distrugerea celulelor pigmentare (a melanocitelor) răspunzătoare de culoarea pielii prin secreția de pigment melanic. În urma distrugerii acestor celule, producția de pigment în organism încetează și cu timpul pielea se depigmentează spontan, în porțiuni. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin apariția unor pete albe pe suprafața pielii copilului, care se extind progresiv. Aceste pete albe apar cu predominanță la nivelul feței, a genunchilor, la nivelul membrelor inferioare, pe degete, pe suprafața articulațiilor și la nivelul organelor genitale.

Microsporia

Este o afecțiune dermatologică contagioasă, apărută în urma infecției cu o anumită categorie de paraziți ectotrix, cel mai frecvent implicat fiind M. Audouini. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin apariția pe suprafața pielii copilului a unor plăci scuamoase alopecice, de culoare alb-cenușie, net delimitate, de formă rotundă, cu diametrul cuprins între 2 și 8 cm, localizate cu predominanță pe suprafața scalpului. Firele de păr existente pe suprafața acestor leziuni sunt cenuși, de consistență fragilă. Microscopria este o afecțiune benignă care se remite spontan la pubertate, fără cicatrici postalopecice.

Hipomelanoza maculară progresivă

Este o afecțiune dermatologică datorată prezenței unor bacterii în componența pielii. Aceste bacterii determină decolorarea pielii prin secreția unor substanțe chimice. Boala este caracterizată prin apariția unor macule pe suprafața pielii, de culoare albicioasă, cu margini neclare, care nu se bronzează la soare și cresc progresiv în dimensiuni.

Hipomelanoza idiopatică gutată

Este o afecțiune dermatologică de etiologie necunoscută, caracterizată din punct de vedere clinic prin apariția pe suprafața pielii copilului a unor pete albe asemănătoare unor macule de formă rotundă, cu diametrul cuprins între 2 și 16 mmlocalizate cu predilecție la nivelul membrelor superioare sau inferioare, pe torace, pe suporafața abdomenului, pe față sau pe spate, apărute, de regulă, în urma expunerii la soare.

Nevul anemic

Se prezintă sub aspectul unei pete albicioase, depigmentate, pe suprafața pielii copilului, de dimensiuni reduse, net delimitată, cu margini neregulate, localizată cu predominanță pe față, pe suprafața membrelor sau la nivelul toracelui anterior.

Nevul conjunctiv

Este o anonalie a țesutului elastic sau colagen, caracterizată prin apariția pe suprafața pielii copilului a unei papule de dimensiuni reduse, de culoare albă sau rozată, localizată cu predominanță pe suprafața abdomenului sau la nivelul coapselor.

Melanomul amelanocitar

Este o formă particulară de melanom malign caracterizat din punct de vedere clinic prin apariția pe suprafața pielii a unei pete albicioase care persistă timp îndelungat, crește progresiv în dimensiuni, de formă neregulată, cu numeroase vase sangvine dilatate pe suprafață, însoțită de durere, prurit sau sângerare. [1], [2], [3], [4], [5]

Ce să faci când apar pete albe pe suprafața pielii copilului?

Cea mai corectă abordare a petelor albe apărute pe suprafața pielii copilului este urmărirea acestora timp de câteva zile, fără a administra nici un fel de medicament sau unguent local, pentru a vedea dacă cresc în dimensiuni, dacă apar anumite modificări pe suprafața leziunilor sau dacă apar și alte manifestări clinice asociate acestora.

În cazul în care petele albe de pe suprafața pielii copilului își modifică aspectul inițial, cresc în dimensiuni, se înmulțesc, devin pruriginoase sau dureroase, sau apar anumite scuame pe suprafața acestora, se recomandă consultarea de urgență a unui medic pediatru sau a unui medic dermatolog. [3], [4], [5]

Tratament

În continuare vom prezenta tratamentul medicamentos de combatere a diferitelor afecțiuni caracterizate prin apariția petelor albe pe suprafața pielii copilului:

Tratamentul etiologic de combatere a pitiriazisului alba constă în administrarea de hidrocortizon și imunomodulatoare (Tacrolimus). Pentru îmbunătățirea aspectului local și pentru ameliorarea pruritului existent se recomandă aplicarea locală, pe suprafața leziunilor, a unei creme emoliente și a unor creme de protecție solară, în cazul expunerii la soare. În cazul leziunilor cutanate extinse se poate apela la fotochimioterapia cu raze ultraviolete A sau cu psoralen.

Tratamentul de combatere a psoriazisului la copii constă în administrarea locală pe suprafața leiunilor a unguentelor keratolitice cu uree 5-10% sau acid salicilic 3-5%, a gudroanelor (Oleum cadini 10%, Cignolin, Gudron de huilă 1-3%), a dermatocorticoizilor (Betnovate, Dermovate) și a retinoizilor (Tazaroten). Tratamentul medicamentos administrat pe cale orală constă în utilizarea imunosupresoarelor (Metotrexat, Ciclosporină), a retinoizilor (Neotigason, Tigason), a coritcoterapiei, a anticorpilor monoclonali (Efalizumab, Infliximab, Adalizumab), a factorilor umani de creștere recombinați sau a proteinelor de fuziune (Etanercept, Alefacept, Onercept).

Tratamentul specific pitiriazisului versicolor presupune administrarea locală, pe suprafața leziunilor, timp de aproximativ două sau trei săptămâni, a soluțiilor cu acid salicilic 2-3%, alcool iodat 1%, rezorcină sau acod benzoic. Tratamentul medicamentos oral constă în administrarea preparatelor antimicotice, precum Fluconazol, Itraconazol, Ketoconazol sau Terbinafrină.

În cazul copiiilor diagnosticați cu vitiligo nu există medicamente pe piața farmaceutică care să poată opri decolorarea pielii. În prezent, tratamentul acestei afecțiuni constă în administrarea unor medicamente sau proceduri chirurgicale care să îmbunătățească aspectul pielii acestor bolnavi. Dintre medicasmentele cu administrare locală recomandate bolnavilor cu vitiligo amintim cremele cu corticosteroizi, Psoralenul sau fototerapia cu raze ultraviolete A sau B. Corectarea petelor albe de pe suprafața pielii copilului se poate realiza și intervențional, prin micropigmentare sau implantarea grefelor de piele. În cazul leziunilor extinse de vitiligo se poate apela la depigmentarea medicală. În prezent, în laboratoarele de cercetare se află în studiu câteva medicamente care ar putea fi utilizate în viitor pentru combaterea leziunilor din vitiligo. Aceste medicamente sunt: Afamelanotide (un medicament care stimulează prducția de melanină la nivelul melanocitelor), Tofacitinib (un medicament care împiedică pierderea de pigment melanic de la nivelul pielii) și Prostaglandina E2 (un medicament care acționează asupra melanocitelor din piele și împiedică depigmentarea pielii).

Tratamentul administrat în cadrul pitiriazisului rozat Gilbert se adresează în primul rând persoanelor anxioase sau celor care prezintă leziuni tegumentare pruriginoase și constă administrarea de sedative, respectiv antihistaminice sau corticoizi. Vindecarea leziunilor cutanate apărute în cadrul acestei afecțiuni poate fi grăbită prin efectuarea ședințelor cu raze ultraviolete.

Tratamentul microsporiei constă în administrarea orală de Griseofulvină, Terbinafină, antimicotice (Itraconazol, Clotrimazol, Ketoconazol), badijonarea zilnică a leziunilor cu soluție Sabouraud sau alcool iodat și raderea periodică a părului de pe capul copilului.

Tratamentul hipomelanozei maculare progresive constă în administrarea locală pe suprafața leziunilor a unguentelor cu eritromicină.

În cazul hipomelanozei idiopatice gutate, singura metodă terapeutică eficientă este tratamentul cu laser fracțional ablativ cu dioxid de carbon.

Nevul anemic și nevul conjunctiv nu necesită tratament.

Melanomul amelanocitar este o afecțiune dermatologică malignă care necesită instituirea de urgență a tratamentului chirurgical și chimioterapic, administrate secvențial sau în combinație. În lipsa administrării precoce a tratamentului coresunzător, asemenea melanomului malign, melanomul amelanocitar diseminează rapid la nivelul structurilor învecinate și metastazează precoce, reprezentând un pericol pentru viața copilului în cauză. [1], [2], [3], [4], [5]


Data actualizare: 10-10-2020 | creare: 24-06-2019 | Vizite: 11453
Bibliografie
1. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
2. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Medicinei Interne vol.I și II, Editura Teora, București, 2003
3. White Patches of Skin, link: https://www.drgreene.com/qa-articles/white-patches-skin/
4. What’s Causing Spots on My Skin and How Can I Treat Them?, link: https://www.healthline.com/health/skin-disorders/white-spots-on-skin
5. Home Remedies to Remove White Patches on The Face of Babies and Kids, link: https://parenting.firstcry.com/articles/home-remedies-to-remove-white-patches-on-the-face-of-babies-and-kids/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.