Vărsături severe - copilul varsă de la orice, inclusiv apă - ce faci?

©

Autor:

Vărsături severe - copilul varsă de la orice, inclusiv apă - ce faci?

Vărsăturile sunt reprezentate de acele eliminări spontane, spastice și violente ale conținutului gastric pe gură.
Vărsăturile pot apărea atât în rândul persoanelor adulte, cât și la copii. Înainte de apariția vărsăturilor este prezentă, de cele mai multe ori, starea de greață.

Lichidul de vărsătură prezintă aciditate crescută datorită conținutului crescut de suc gastric. Conținutul vărsăturilor poate varia de la resturi alimentare până la alcool, sânge sau substanțe toxice, în funcție de factorul declanșator al vărsăturii și în funcție de boala de fond.

Eliminarea de sânge prin vărsătură poartă denumirea de hematemeză; aceasta necesită tratament de urgență pentru oprirea sângerării și consult medical de specialitate, însoțit de anumite investigații paraclinice și analize specifice de laborator, pentru identificarea bolii cauzatoare.

Medicamentele de combatere a vărsăturilor și a stărilor de greață poartă denumirea de antiemetice.

Vărsăturile pot apărea și în rândul celor mici; în acest caz, manifestările clinice care însoțesc senzația de vomă pot fi mult mai severe, datorită pragului de sensibilitate mult mai redus al copiilor față de diferite afecțiuni.
Vărsăturile severe la copil pot duce la apariția sindromului de deshidratare, mai pronunțat în rândul celor mici. Există anumite afecțiuni în cadrul cărora copilul varsă după orice aliment ingerat și apare precoce sindromul de deshidratare. Care sunt aceste afecțiuni și cum se tratează ele? În acest articol vom aborda pe larg acest subiect. [1], [2]

Cauzele vărsăturilor severe la copil

Principalele afecțiuni care duc la apariția vărsăturilor la copil sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

  • Gastrita
  • Enterocolita
  • Toxiinfecțiile alimentare
  • Intoxicațiile aute la copii
  • Supraalimentarea sau indigestia
  • Enteropatia indusă de gluten
  • Intoleranța la proteinele laptelui de vacă
  • Alergiile alimentare
  • Infecțiile respiratorii
  • Răul de mișcare
  • Infecțiile de tract urinar
  • Refluxul gastro-esofagian
  • Stresul
  • Meningita
  • Apendicita
  • Pneumoniile
  • Ocluzia intestinală
  • Sindromul Reye
  • Stenoza pilorică congenitală. [3], [4], [5]


Semne și simptome clinice

Gastrită

Gastrita este o afecțiune inflamatorie localizată la nivelul mucoasei gastrice, care se poate datora în copilărie unei multitudini de factori infecțioși, fizici, chimici, mecanici, endocrini, nutriționali, alergici, etc.

  • Vărsăturile apărute în rândul copiilor cu gastrită apar întotdeauna în asocierea durerilor epigastrice și a stărilor de greață și apar de regulă postprandial (după alimentație).

Alte manifestări clinice care mai pot apărea în rândul copiilor cu gastrită sunt reprezentate de scădere ponderală, anorexie, diaree, hemoragii digestive superioare, edeme, febră, frisoane, sialoree, disfagie, ulcerații buco-faringiene, etc.

  • Vărsăturile apărute în rândul copiilor diagnosticați cu gastrită flegmonoasă sunt purulente.

Enterocolită

Enterocolitele sunt afecțiuni inflamatorii intestinale caracterizate prin eliminarea frecventă a unor scaune de consistență redusă (diaree). În cadrul unui episod de enterocolită, în decursul a 14 zile, se pierd aproximativ 200 ml de apă la copiii mai mari și aproximativ 10 ml de apă/kg la sugari și la copiii de vârstă mică. Manifestările clinie specifice enterocolitelor sunt reprezentate de:

  • vărsături,
  • scaune diareice,
  • febră,
  • anorexie,
  • dureri abdominale,
  • convulsii,
  • eritem fesier,
  • tenesme rectale și
  • sindrom de deshidratare.

Vărsăturile apărute în contextul enterocolitelor la copii sunt frecvente în cadrul infecțiilor de etiologie virală și apar, de regulă, înaintea scuanelor apoase. Scaunele diareice la copii sunt apoase, grunjoase, numeroase, de volum mare, cu miros fetid, iar uneori pot conține puroi, mucus sau sânge.

Indigestie

Indigestia sau „dispepsia” este o tulburare alimentară apărută frecvent, chiar și în rândul copiilor, în urma consumării anumitor produse alimentare precum condimentele picante, alimentele grase, castraveții, fasolea, varza, ridichea, ceapa, fructele de mare. Indigestia la copii se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

  • dureri abdominale,
  • vărsături, care apar inclusiv după alimentație,
  • stare de greață,
  • pirozis,
  • balonare,
  • diaree sau constipație,
  • inapetență și
  • perceperea de către copil a unui gust neplăcut în gură.

Toxiinfecție alimentară

Toxiinfecțiile alimentare sunt datorate consumării de către copil a alimentelor contaminate cu diferiți paraziți, bacterii sau virusuri sau alterate. Toxiinfecțiile alimentare se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

  • crampe abdominale urmate, la scurt timp, de vărsături
  • febră,
  • diaree,
  • cefalee și
  • mialgii.

În formele cu vărsături și diaree severă poate apărea sindromul de deshidratare.

Alergie la gluten

Enteropatia indusă de gluten sau „boala celiacă” este o boală intestinală autoimună caracterizată prin atrofia vilozităților existente la nivelul intestinului subțire în urma consumului alimentelor care conțin gluten. Enteropatia indusă de gluten apărută în rândul copiilor se caracterizează prin trei tipuri de manifestări clinice: digestive, extradigestive și datorate sindromului carențial. Vărsăturile apărute în cadrul bolii celiace la copii apar în urma ingerării de alimente care dețin gluten în componență și pot fi însoțite de:

  • diaree cronică,
  • steatoree,
  • meteorism abdominal,
  • inapetență,
  • colici intestinale și
  • deshidratare, în formele severe de boală.

Intolerantă la proteine din lapte

Intoleranța la proteinele laptelui de vacă este o afecțiune întâlnită frecvent în rândul copiilor, caracterizată prin apariția unei hipersensibilități la proteinele prezente în componența laptelui de vacă. Copiii care prezintă intoleranță la laptele de vacă pot prezenta vărsături în urma consumării produselor preparate din lapte de vacă, însoțite de:

  • colici abdominale,
  • numeroase scaune de consistență apoasă, explozive, uneori prezentând striuri sanguinolente,
  • deshidratare și
  • meteorism.

Reflux gastro-esofagian

Boala de reflux gastro-esofagian este o afecțiune digestivă caracterizată prin refluarea conținutului gastric la nivelul esofagului. Deși specifică vârstei adulte, această afecțiune poate fi întâlnită și în rândul copiilor, însă cu o frecvență mai redusă față de tineri, adulți și persoanele vârstnice. Atât la nou-născuți, la sugari și la copii mici, cât și în rândul copiilor mai mari, boala de reflux gastro-esofagian se caracterizează prin apariția:

  • regurgiațiilor și a vărsăturilor după fiecare masă, însoțite de
  • dureri abdominale (dureri în epigastru în rândul copiilor mai mari, colici abdominale în cazul nou-născuților și a sugarilor),
  • sialoree,
  • hematemeză,
  • anorexie,
  • tuse nocturnă,
  • wheezing,
  • ruminație,
  • scădere în greutate.

Răceală

Atât infecțiile de căi respiratorii superioare, cât și pneumoniile, pot determina, alături de manifestările clinice specifice afectării aparatului respirator, vărsături, însoțite de grețuri, inapetență și diaree, prin perturbarea florei intestinale și a tranzitului intestinal.

  • Vărsăturile apărute în contextul infecțiilor respiratorii, apar de regulă după alimentație sau după administrarea pe cale orală a medicamentelor.

Rău de mișcare

Răul de mișcare la copii se caracterizează prin apariția anumitor tulburări digestive și nu numai în timpul mersului cu mașina, cu trenul sau cu orice alt mijloc de transport. Copilul prezintă în timpul unui astfel de episod:

  • grețuri și vărsături inexplicabile,
  • amețeli,
  • cefalee,
  • paloare,
  • transpirație,
  • extremități reci,
  • dureri abdominale,
  • stări de leșin.

Alergii alimentare

Copiii care dezvoltă frecvent episoade de alergie alimentară pot prezenta:

  • dureri abdominale,
  • vărsături,
  • balonare,
  • diaree sau
  • constipație.

Apendicită

Apendicita este o afecțiune chirurgicală caracterizată prin inflamarea apendicelui. Apendicita este o afecțiune tipică copilăriei, fiind înregistrată cel mai frecvent sub vârsta de 20 de ani. Copiii cu apendicită pot acuza:

  • durere abdominală localizată inițial în epigastru sau periombilical, care ulterior se localizează în fosa iliacă dreaptă, însoțită de
  • grețuri,
  • vărsături,
  • febră,
  • inapetență,
  • dureri de spate,
  • constipație sau diaree și
  • durere la urinare.

Vărsăturile din cadrul apendicitei își fac apariția odată cu durerile abdominale și persistă pe toată perioada episodului acut.

Ocluzie intestinală

Reprezintă întreruperea tranzitului intestinal pentru gaze și materii fecale în urma obstrucției totale sau parțiale a intestinului, din cauza unei varietăți de factori mecanici sau funcționali. Copiii diagnosticați cu obstrucție intestinală prezintă:

  • crampe abdominale recurente,
  • inapetență,
  • vărsături,
  • lipsa scaunului,
  • constipație,
  • meteorism.

Stenoza pilorică congenitală

Este o afecțiune frecvent diagnosticată în copilărie, prezentă din naștere și caracterizată prin îngustarea și chiar obstrucția lumenului piloric. Principala manifestare clinică a stenozei congenitale de pilor este vărsătura.

  • Inițial vărsăturile apar în cantități reduse pentru ca, mai apoi, să devină frecvente, puternice, în jet.
  • Vărsăturile apar imediat după alăptare în cazul sugarilor sau a nou-născuților, iar în cazul copiilor mai mari, vărsăturile apar imediat după alimentație. Aceste vărsături sunt nonbilioase, uneori fiind amestecate cu mucus sau sânge.

Alte manifestări apărute în cadrul stenozei congenitale de pilor sunt reprezentate de agitație, meteorism, inaniție, constipație, deshidratare, scădere în greutate și oligurie.

Meningită

Meningita este reprezentată de apariția unei infecții la nivelul membranelor care învelesc creierul și măduva spinării. Meningita la copii se caracterizează prin:

  • stare generală alterată,
  • febră,
  • vărsături inexplicabile,
  • cefalee intensă,
  • iritabilitate,
  • tahipnee,
  • mialgii,
  • artralgii,
  • paloare tegumentară,
  • extremități reci
  • convulsii,
  • somnolență,
  • confuzie,
  • fotosensibilitate,
  • rigiditate cervicală,
  • inapetență,
  • agitație.


În contextul oricăreia din aceste afecțiuni, copilul poate vărsa în urma alimentației sau a consumului de apă, din cauza peristaltismului intestinal care, atât în cadrul infecțiilor, cât și a stresului psihic sau a unor boli mecanice, este conturbat. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnostic. Investigații utile

Orice formă de vărsătură la copil trebuie investigată și tratată corespunzător deoarece, în forme mai pronunțate, poate determina sindrom de deshidratare și poate fi însoțită de anumite complicații deosebit de severe.


Când se recomandă părinților să se prezinte cu copiii lor de urgență la medic, în cazul în care aceștia din urmă prezintă vărsături:

  • când apar vărsături severe, violente, repetate, la copiii aflați sub vâsta de două luni
  • când vărsăturile sunt însoțite de febră
  • când vărsăturile au determinat sindrom de deshidratare, cu semne clinice specifice
  • când vărsăturile prezintă o culoare galben-verzuie (specifică afecțiunilor biliare) sau maronie (vărsături cu sânge)
  • când vărsăturile sunt însoțite de o stare marcantă d eletargie sau de dureri de stomac
  • când vărsăturile apar după fiecare alimentație.


În oricare din circumstanțele prezentate anterior se recomandă consultarea de urgență a unui medic pediatru. Acesta, după efectuarea unei anamneze amănunțite (care privește documentarea de la părinți în legătură cu momentul apariției vărsăturilor, ce anume declanșează vărsăturile, alte simptome prezente, alte boli prezente în familie sau boli de care suferă copilul, etc.) și a examinării clinice a copilului (în cadrul căreia pot fi decelate semne clinice specifice sindromului de deshidratare apărut în urma vărsăturilor severe), va indica efectuarea anumitor investigații paraclinice pentru diagnosticarea cu exactitate a bolii de fond care a dus la apariția vărsăturilor. [1], [2]

Tratamentul vărsăturilor la copil

În primul rând, copiilor cu vârste de peste un an care prezintă vărsături spontane și în urma ingerării oricărei tip de alimentație le este recomandat repausul alimentar. După aproximativ trei sau patru ore lipsite de vărsături, copiii pot consuma zeama de compot de fructe rece și nu foarte îndulcită, sucul de portocale sau de lămâie diluat cu apă rece.

Sugarii care prezintă vărsături severe la orice trebuie ținuți în repaus alimentar pentru cel puțin o oră, după care li se poate administra mici cantități de apă pentru combaterea setei. După o perioadă de opt ore lipsită de vărsături, sugarul va putea fi din nou alăptat.

Combaterea pe cale naturală a vărsăturilor apărute în rândul copiilor cu vârsta de pste 6 luni constă în administrarea ceaiurilor de ghimbir, de mentă, consumarea de apă rece și acidulată sau ieșirea afară din casă la aerși efectuarea unor respirații lente și adânci.

Tratamentul medicamentos de combatere a stărilor severe de vomă apărute în rândul copiilor constă în administrarea de antiemetice (precum Metoclopramid, Emetiral, etc.), însă aceste medicamente sunt rar utilizate în acest context datorită posibilei afectări ireversibile a sistemului nervos central la copii, cu apariția secundară a hipertoniei sau a distoniei.

De asemenea, se recomandă combaterea bolii de fond care a dus la apariția vărsăturilor la copii. Astfel:

  • Combaterea gastritelor se realizează prin administrarea de inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol, etc.), blocanți ai receptorilor H2 (Ranitidină, etc.) antispastice, antiacide și medicamente protectoare a mucoasei gastrice (bismut coloidal, prostaglandine, Sucralfat, etc.). În caz de prezență a infecției cu Helicobacter pylori, se recomandă administrarea a două antibiotice combinate cu un inhibitor de pompă de protoni (precum Omeprazol-Amoxicilină-Claritromicină, Omeprazol-Amoxicilină-Metronidazol sau Omeprazol-Metronidazol-Claritromicină).
  • Combaterea diferitelor tipuri de enterocolite presupune administrarea de antibiotice în funcție de agentul patogen implicat. Dintre antibioticele administrate amintim Cotrimoxazol, Ciprofloxacină, Amoxicilină, Ampicilină, Metronidazol, etc. De asemenea, se pot administra probiotice intestinale pentru restabilirea florei normale intestinale (precum Flonivin, Biosun, Enterol, Ecoflorină, Enterolactil, Bactisubtil), antisecretoare (precum Hidrasec) și inhibitori ai motilității intestinale (Loperamid) pentru combaterea diareei, zinc, adsorbante intestinale (diosmectită), prokinetice (precum Metoclopramid), antiinflamatoare pentru combaterea febrei (precum Ibuprofen, Paracetamol) și Espumisan pentru combaterea meteorismului abdominal.
  • Tratamentul enteropatiei induse de gluten este, în stadiile inițiale, dietetic și presupune evitarea consumării de alimentelor cu conținut de gluten. În formele severe de boală se administrează Prednison și corectarea deficitelor existente în organsim prin administrarea de în cazul deficitului de calciu, vitamine A, B, D, K și E, în cazul lipsei de vitamine, administrarea de aminoacizi în cazul hipoproteinemiilor severe, enzime pancreatice, etc.
  • În caz de intoleranță la proteinele laptelui de vacă se recomandă evitarea consumării laptelui de vacă și a produselor lactate preparate din laptele de vacă.
  • Tratamentul etiologic al vărsăturilor apărute în cadrul refluxului gastro-esofagian constă în administrarea de inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol), blocanți ai receptorilor H2 (Ranitidină, Famotidină, etc.), antiacide (Gaviscon) și prokinetice (Cisaprid, Metoclopramid). În formele severe de boală se poate recurge la tratamentul chirurgical care constă în realizarea fundoplicaturii gastrice (tehnica Nissen) sau a gastro-jejunostomiei anterograde (cea din urmă, mai frecvent practicată la sugari).
  • Tratamentul etiologic al vărsăturilor alimentare la copii, apărute în contextul infecțiilor de căi respiratorii superioare, a pneumoniilor, a meningitelor sau a infecțiilor de tract urinar constă în administrarea de antibiotice, în cazul infecțiilor bacteriene sau antiinflamatoare, în cazul infecțiilor de etiologie virală.
  • Vărsăturile apărute în contextul apendicitei se vor remite după realizarea tratamentului chirurgical (a apendicectomiei).
  • Combaterea vărsăturilor apărute în contextul răului de mișcare se poate realiza prin administrarea, înainte de începerea călătoriei cu trenul, mașina, autobuzul sau orice alt mijloc de transport, a preparatelor medicamentoase special concepute pentru prevenirea acestor episoade emetice neplăcute, precum Salviasept kids, Emetix, etc.
  • Vărsăturile apărute în contextul ocluziei intestinale se remit în urma corectării pe cale chirurgicală a acesteia. [1], [2], [3], [4], [5]

Data actualizare: 20-06-2019 | creare: 20-06-2019 | Vizite: 587
Bibliografie
1. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
2. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Medicinei Interne vol.I și II, Editura Teora, București, 2003
3. Vomiting, link: https://kidshealth.org/en/parents/vomit.html
4. Vomiting in Infants and Children, link: https://www.msdmanuals.com/home/children-s-health-issues/symptoms-in-infants-and-children/vomiting-in-infants-and-children
5. Vomiting (Children), link: https://www.webmd.com/first-aid/vomiting-children#
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.