Pierderea masei musculare este minimă sub tratament cu agoniști GLP-1 și GLP-1/GIP pentru scădere în greutate

Un studiu prezentat la Congresul European de Obezitate din 2025 (Malaga, Spania) oferă noi perspective asupra siguranței tratamentelor moderne pentru obezitate. Cercetătorii de la Donald and Barbara Zucker School of Medicine at Hofstra/Northwell și New York Weight Wellness Medicine au evaluat impactul tratamentelor cu agoniști ai receptorilor GLP-1 și combinația GLP-1/GIP asupra compoziției corporale, demonstrând că pierderea masei musculare este minimă, în ciuda scăderii semnificative în greutate.
Agoniștii receptorilor peptidei asemănătoare glucagonului-1 (GLP-1), precum semaglutida, au fost inițial utilizați pentru controlul diabetului zaharat de tip 2, dar s-au dovedit rapid eficienți și în tratamentul obezității. Recent, combinația GLP-1/GIP, reprezentată de tirzepatidă, a fost aprobată pentru ambele indicații, aducând rezultate notabile în reducerea masei corporale.

Pierderea masei musculare este însă o preocupare majoră în curele de slăbire rapide. Conservarea masei slabe este esențială pentru menținerea metabolismului bazal și a sănătății pe termen lung. De aceea, monitorizarea atentă a compoziției corporale este o componentă critică a tratamentului obezității.

Acest studiu vine să completeze datele existente, analizând nu doar pierderea în greutate, ci mai ales impactul asupra masei musculare, în condiții de tratament farmacologic asociat cu educație nutrițională și exercițiu fizic.

Despre studiu

Cercetarea a fost un studiu prospectiv de cohortă, desfășurat pe o perioadă de șase luni, incluzând 200 de adulți cu vârste între 18 și 65 de ani și indice de masă corporală de minimum 25 kg/m². Participanții aveau fie suprapondere, fie obezitate, fiind eligibili pentru tratament farmacologic de slăbire.

Distribuția participanților a fost următoarea:

• 120 de persoane (60%) au urmat tratament cu tirzepatidă (agonist dual GLP-1/GIP).
• 80 de persoane (40%) au primit semaglutidă (agonist GLP-1).

Toți participanții au beneficiat de consiliere specializată în utilizarea corectă a medicației, importanța exercițiilor de rezistență și aportul optim de proteine, oferite de medici certificați în medicina obezității.

Evaluarea compoziției corporale s-a realizat la momentul inițial, la trei luni și la șase luni, utilizând dispozitivul InBody 570, care permite o analiză detaliată a masei de grăsime, masei musculare, apei corporale și distribuției segmentale a masei musculare.

Ca obiective principale, studiul a urmărit:

• Modificările masei de grăsime.
• Modificările masei musculare slabe.
• Aderența la tratament și influența factorilor comportamentali (activitate fizică și aport proteic).

Toți cei 200 de participanți (99 bărbați și 101 femei) au finalizat perioada de observație, ceea ce conferă robustețe rezultatelor.

Rezultate

După șase luni de tratament, rezultatele au fost concludente:

• Femeile au scăzut în medie de la 71 kg la 62 kg, reprezentând o reducere de 12% a greutății corporale.
• Bărbații au slăbit în medie de la 101 kg la 88 kg, ceea ce corespunde unei scăderi de 13%.

În ceea ce privește compoziția corporală:

• Femeile au pierdut, în medie, 10,8 kg de masă de grăsime, cu o pierdere musculară minimă de doar 0,63 kg.
• Bărbații au eliminat aproximativ 12 kg de grăsime corporală, cu o pierdere medie de masă musculară de doar 1 kg.

Aderența la tratament a fost foarte ridicată, cu 95% dintre participanți respectând terapia la trei luni, și 89% la șase luni. De asemenea, analiza calitativă a arătat că participanții care au menținut un aport proteic adecvat și au efectuat constant antrenamente de rezistență au conservat mai bine masa musculară și forța fizică.

Diferențele detaliate între efectele tirzepatidei și ale semaglutidei sunt încă în analiză, dar datele preliminare sugerează eficiență comparabilă în menținerea masei musculare.

Observații suplimentare

Cercetătorii subliniază importanța monitorizării atente de către specialiști în medicina obezității pentru a optimiza rezultatele tratamentului. Factorii cheie care au contribuit la succesul participanților au fost:

• Aport proteic constant.
• Aderență ridicată la tratament.
• Monitorizare medicală regulată.
• Exerciții de rezistență adaptate.

De asemenea, studiul demonstrează că tratamentul farmacologic nu trebuie să excludă intervențiile asupra stilului de viață, ci mai degrabă să le integreze într-un plan terapeutic complet.

Concluzii

Studiul aduce o veste încurajatoare pentru pacienții cu obezitate și pentru practicienii implicați în tratamentul acestei patologii: utilizarea agoniștilor GLP-1 și GLP-1/GIP pentru scăderea în greutate se asociază cu pierderi minime de masă musculară slabă, în special atunci când tratamentul este combinat cu strategii eficiente de nutriție și exerciții fizice.

Aceste rezultate consolidează ideea că intervențiile farmacologice moderne, integrate într-o abordare multidisciplinară, pot oferi o soluție sigură și eficientă pentru pierderea în greutate fără sacrificiul masei musculare esențiale.

Autorii recomandă extinderea cercetărilor pentru a defini mai precis rolul dietei și al exercițiilor fizice în menținerea masei musculare în timpul tratamentului farmacologic pentru obezitate. Aceste descoperiri pot contribui la ghidarea viitoarelor protocoale clinice și la personalizarea tratamentelor pentru pacienții cu obezitate, optimizând echilibrul dintre eficiența scăderii ponderale și protecția masei musculare.