Producatorii traditionali au ridicat stacheta la `Saptamana Verde` 2012

Producătorii tradiţionali au fost cei care au reuşit anul acesta să ridice ştacheta la târgul internaţional de agricultură "Săptămâna Verde" de la Berlin şi au scos onorabil România dintr-un anonimat asumat, la un eveniment unde peste 1.600 de companii din 53 de ţări au adus tot ce au mai bun în ţara lor, în materie de gust, aromă şi culoare.
Chiar dacă proiectul participării României ca ţară parteneră la ediţia din 2012 a 'Săptămânii Verzi' a demarat devreme, încă din luna martie 2011, fondurile necesare pentru onorarea obligaţiilor asumate prin contractul de parteneriat au fost aprobate târziu, abia în octombrie 2011, iar selecţia firmelor participante şi licitaţia pentru selectarea ansamblului folcloric au fost realizate abia la finele anului trecut. Deşi s-a dorit prezenţa unui restaurant în pavilionul generos al României, de peste 1.000 de metri pătraţi, licitaţia organizată de Ministerul Agriculturii a fost anulată din cauza unui ofertant care a contestat în instanţă rezultatul, iar timpul scurt până la începerea evenimentului nu a mai permis organizarea unei alte licitaţii.
Cu brandul turistic al României "Explore the Carpathian Garden" şi bani prea puţini din buget, dar cu sponsorizări semnificative din partea mediului privat, România a reuşit, cel puţin la ceremonia oficială de deschidere a 'Săptămânii Verzi', unde au participat peste 5.000 de invitaţi, dar şi în primele zile ale târgului, să atragă pozitiv atenţia presei germane şi a celei internaţionale, dar şi a vizitatorilor. Ecourile, aplauzele sau criticile se vor auzi, însă, la finalul expoziţiei, după data de 29 ianuarie 2012.
Producătorii români prezenţi în pavilionul României s-au declarat mulţumiţi de vânzările realizate în primul weekend al târgului, pentru unii dintre ei, mai ales pentru cei care aveau deja experienţa anilor trecuţi, încasările fiind mai mari decât în întreaga perioadă a 'Săptămânii Verzi' din 2011.
De asemenea, mulţi dintre ei au înţeles că nu încasările înseamnă totul la un astfel de târg, ci şi promovarea, modul în care vrei să îţi faci cunoscute produsele în lume. Nu este suficient să ai produse tradiţionale de calitate, dacă vizitatorii nu le cunosc, iar dacă nu pot fi gustate pentru a putea fi apreciate şi recunoscute, nu poţi să le vinzi. Iar dacă nu vinzi, nu câştigi.

***
Producătorii tradiţionali din judeţul Maramureş au ajuns pentru prima dată la 'Săptămâna Verde' cu sprijinul Centrului Judeţean Maramureş InfoTurism care a alocat o sumă de 136.000 de lei pentru cazarea şi transportul acestora la Berlin. Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale din Maramureş (APPTM) le-a adus berlinezilor nu numai renumitele produse din carne de porc din rasa Mangaliţa - despre care se spune că nu are colesterol - ci şi brânzeturi specifice zonei, conserve de fructe şi legume, sucuri, horincă, produse meşteşugăreşti din lemn cioplit şi ţesături, obiceiuri din această parte a ţării, promovând totodată şi agroturismul local.
SC Toto SRL din Lăpuşel - Maramureş a început încă din 2010 să facă produse numai din carne de porc din rasa Mangaliţa deoarece are bune calităţi gustave, dar şi curative, 65% din grăsimi fiind acizi graşi nesaturaţi. Institutul de Cercetări Alimentare a confirmat că această carne de porc poate fi consumată şi de persoanele care suferă de boli cardiovasculare deoarece conţine acizi graşi de tip omega 3, 6 şi 9.
"Din cele 300 de kilograme de produse din carne aduse la Berlin am vândut jumătate din cantitate în doar două zile. Slănina ardelenească şi specialităţile crud-uscate au fost la mare căutare. La fel şi brânza de burduf, telemeaua şi urda pe care am vândut-o toată. Pateul de ficat făcut în casă l-am dat în prima zi de târg, iar pastrama de vită a fost cumpărată de reprezentanţii pavilioanelor din Cehia, Rusia şi Ucraina", a declarat pentru Agerpres Justin Tira, reprezentantul firmei Toto.

***
Societatea gălăţeană Dru Agro a fost vedeta în primele zile ale târgului berlinez, cu purceluşul de lapte umplut cu bunătăţi, afumat şi copt, televiziunile şi ziarele germane publicând informaţii şi imagini cu producătorul gălăţean de preparate tradiţionale. Cârnaţii ciobăneşti afumaţi din carne de oaie şi vită, cârnaţii vânătoreşti, pastrama ciobănească de oaie afumată şi specialităţile din brânză, dar mai ales telemeaua de Covurlui cu negrilică (chimen n.r.)
, toate au fost la loc de cinste.
Pentru telemeaua de Covurlui cu negrilică, Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale Covurlui din Galaţi a întocmit deja dosarul şi se luptă pentru obţinerea protecţiei europene a denumirii de origine.
"Am vândut din toate produsele, inclusiv 150 de sandvişuri cu porc umplut. Totuşi, eu cred că aici nu trebuie să îţi pui problema doar să faci bani ci şi promovare, să îţi faci cunoscute produsele. Dacă simţi că este în interesul tău, cred că producătorii ar trebui să participe la orice târg internaţional", a spus producătorul Marius Verdesi.
Marius Verdesi produce şi vinde circa 30 de produse tradiţionale din carne şi 10 tipuri de brânzeturi sub brandul Zimbria, multe dintre ele fiind produse atestate la nivel naţional, preparate numai cu condimente naturale şi afumate cu lemn de fag. Producătorii gălăţeni deţin trei ferme de vaci, oi şi capre şi o suprafaţă de 600 de ha aflată în reconversie bio.

***
Magiunul de prune Topoloveni - primul şi singurul produs tradiţional românesc protejat în Uniunea Europeană - a rămas şi anul acesta unul dintre cele mai cunoscute produse româneşti de pe piaţa germană, clienţii fideli având ocazia să cumpere în acest an şi celelalte dulceţuri din fructe fără zahăr adăugat şi zacusca de vinete 'Topoloveana', toate produsele fiind fabricate fără conservanţi şi fără aditivi alimentari, după reţete speciale înregistrate la OSIM. În această gamă intră Dulceaţa de căpşuni, Dulceaţa de cireşe negre, Dulceaţa de vişine, Dulceaţa de afine ecologice, Dulceaţa de gutui, Dulceaţa de prune cu migdale dulci ecologice.
"Am vândut în două zile aproape 500 de borcane de magiun şi dulceţuri. Chiar dacă am ridicat puţin preţul faţă de anul trecut, respectiv 5 euro/borcan în cazul magiunului, vânzările au mers foarte bine pentru început. Şi dulceaţa de gutui a fost apreciată", a precizat Diana Stanciulov, director de marketing la compania care fabrică magiunul de prune de Topoloveni.
Producătorul magiunului, compania Sonimpex Serv Com, deţine titlul de furnizor al Casei Regale pentru Magiunul de prune Topoloveni şi pentru celelalte dulceţuri din fructe fără zahăr adăugat, precum şi pentru zacusca de vinete 'Topoloveana'.

***
Pentru a doua oară la acest târg internaţional, apicultorul Radu Răzvan Iulian, persoană fizică autorizată, împreună cu soţia sa Cristina, se află la 'Săptămâna Verde' cu sortimentele proprii de miere şi cu produse apicole de mare valoare precum păstura, lăptişorul de matcă şi polen.
"Anul acesta a fost mult mai uşor decât anul trecut. Lumea parcă este setată să cumpere, iar unii chiar ne recunosc produsele. Dacă anul trecut am vândut în prima zi de 350 de euro, acum am vândut de 1.000 de euro. Suntem optimişti că vom depăşi media vânzărilor de la ediţia precedentă a târgului de circa 6.000 de euro", a spus Cristina Radu.
Aceasta a precizat că este dezamăgită din cauza lipsei de popularitate, mai ales că anul acesta România este ţara parteneră. "Anul trecut când era Polonia partenera Germaniei, vedeam peste tot în Berlin brandul lor de ţară, ceea ce nu s-a întâmplat anul acesta cu România. În afară de sigla târgului 'Săptămâna Verde' de la intrare, unde apare şi brandul turistic al României, eu nu prea am văzut prin Berlin reclamă cu România", a spus Cristina Radu.
Produsele familiei de apicultori pot fi găsite săptămânal la târgurile de produse tradiţionale din Bucureşti, una dintre locaţii fiind parcul Academiei de Şiinţe Agricole şi Silvice din Bucureşti.

***
Producătorul de sucuri naturale, SC Parmen SRL din Vălenii de Dâmboviţa, societate deţinută de soţii Costinela şi Gheorghe Cigăran, a adus în acest an la Berlin un nou sortiment: sucul natural de pere, alături de cel de mere lansat în 2011. S-au adaptat pieţei şi au adus produsele nu numai în cutii de cinci litri ci şi în cutii mai mici, de trei litri, deşi în primele două zile, vânzările cele mai mari le-au avut cu paharul.
"Preţurile sunt similare cu cele din ţară, respectiv 5 euro cutia de trei litri şi 7 euro cea de cinci litri, dar se pare că vânzarea sucului la pahar, cu un euro, a avut anul acesta mai mult succes pentru că am făcut numai într-o zi vânzări de 500 de euro. Am venit şi anul acesta la Berlin pentru că vrem să ne promovăm produsele, care sunt naturale, fără conservanţi sau adaosuri de zahăr. Noi cumpărăm fructe numai de la oameni care nu îşi stropesc livezile şi doar fructe sănătoase", a spus Costinela Cigăran.
Aceasta a precizat că deocamdată nu a reuşit să intre în reţeaua de supermarketuri din Bucureşti, cu produsele proprii, dar sunt prezenţi în magazinele cu specific tradiţional din Constanţa sau Târgovişte şi în târgurile tradiţionale organizate în faţa Academiei Militare din Bucureşti. Sucurile de mere şi de pere rezistă la rece circa 30 de zile după deschidere şi costă pe piaţa românească în jur de 20 de lei cutia de trei litri şi 30 de lei, cea de 5 litri.

***
Asociaţia Bio-România a participat pentru prima dată la târgul de la Berlin cu produse ecologice şi produse tradiţionale gătite numai cu ingrediente ecologice, respectiv cu ciorbă, bulz, mămăliguţă cu brânză sau clătite.
"Suntem pentru prima dată în standul României cu produse tradiţionale gătite cu ingrediente ecologice, care s-au vândut foarte bine. În numai două zile am câştigat aproape 500 de euro. Este important de menţionat că cei mai mulţi producători români, în special cei care au venit cu miere sunt certificaţi bio. De asemenea, unii dintre ei au suprafeţe importante de teren certificate bio sau în conversie", a declarat pentru Agerpres Marian Cioceanu, preşedintele Bioromânia.
Asociaţia patronală va participa, în luna februarie, la cel mai mare târg de agricultură ecologică din lume Biofach 2012 de la Nuremberg 2012 (Germania). Bio -România, împreună cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri - Departamentul de Comerţ Exterior va organiza pavilionul naţional al României, unde îşi vor expune produsele ecologice 20 de firme româneşti. Expozanţii români vor veni cu produse certificate ecologic precum cereale şi seminţe oleaginoase, fructe de pădure, miere, faguri de miere, propolis, polen, ceară de albine, ulei, derivate ale acestora, făină dietetică şi făină integrală, ulei de cânepă presat la rece, făină de cânepă, pâine si produse de panificaţie, seminţe de plante aromatice şi mirodenii, nuci, ulei de nucă, furaje, lapte şi produse lactate, vinuri, sucuri din fructe, precum şi obiecte de artă şi artizanat tradiţionale româneşti certificate ecologic.

***
Compania Doripesco din Braşov a fost unica reprezentantă a României pe produse din peşte. Doripesco i-a încântat pe vizitatorii 'Săptămânii Verzi' cu produse tradiţionale româneşti din peşte, precum salata din icre de crap, produse afumate din păstrăv şi crap, pastă din păstrăv, aceasta terminându-se încă din prima zi. Cu adevărat captivaţi de produsele Doripesco au fost românii stabiliţi în Germania, care au degustat icrele făcute 'ca la mama acasă', aşa cum chiar ei spuneau, sau savuroasele produse din peşte afumat cu al lor amalgam de mirodenii româneşti. În ceea ce priveşte consumatorul german, chiar dacă salatele din icre de crap nu sunt foarte populare în zonă, concluzia degustărilor a fost unanimă: 'Ja, es ist gut!' (Da, este bun!).
'Pentru Doripesco participarea la Săptămâna Verde a reprezentat un adevărat succes, datorită feedback-ului primit atât din partea consumatorilor germani ce au degustat produsele noastre pentru prima oară, cât şi a reacţiei românilor stabiliţi în Germania ce au venit la standul Doripesco pentru că abia aşteptau să-şi aline dorul gustului icrelor de acasă. În plus, am demarat primul parteneriat cu două magazine din Munchen specializate pe produse tradiţionale româneşti', a declarat Ruxandra Coc, director dezvoltare SC Doripesco SA, reprezentanta companiei în cadrul Expoziţiei Internaţionale pentru Industrie Alimentară, Agricultură şi Horticultură 'Săptămâna Verde'.
Produsul Doripesco cel mai de succes în cadrul acestui târg internaţional a fost 'Novacul Afumat din Ţara Bârsei', pentru care compania braşoveană intenţionează să obţină Denumire de Origine Protejată, documentaţia trecând de perioada de opoziţie şi aflându-se în faza de evaluare a conformităţii produsului de către organismul în cauză.

***
La finele anului 2011, România avea înregistrate la nivel naţional un număr de 3.850 de produse alimentare în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, la finele anului 2011, cu aproape 1.000 mai multe decât în 2010, ponderea cea mai mare fiind deţinută de produsele lactate.
Deşi există o diversitate a produselor tradiţionale înregistrate la nivel naţional, de la brânzeturi, produse din carne, de panificaţie sau de brutărie, până la băuturi, miere, fructe şi legume, deocamdată magiunul de Topoloveni rămâne singurul produs alimentar care a reuşit să obţină protecţia comunitară.
Specialiştii Ministerului Agriculturii au declarat că la ora actuală mai sunt două produse româneşti ce au depus documentaţie la minister pentru obţinerea protecţiei comunitare, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei. Alte şase produse româneşti care ar putea dobândi protecţie comunitară sunt în faza completării documentaţiei în vederea depunerii acesteia la minister, iar pentru alte două produse au fost începute demersurile pentru recunoaşterea grupurilor de producători. Cele şase produse cu documentaţie în curs de depunere la MADR sunt brânza telemea de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Sibiu, lapte gros de Mărginimea Sibiului, sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Covârlui (Galaţi), brânza de burduf din Bran.
Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a declarat la pavilionul României din cadrul expoziţiei 'Săptămâna Verde', că viitoarea Politică Agricolă Comună va avea instrumente financiare clare nu numai pentru promovarea ci şi pentru organizarea şi înregistrarea produselor tradiţionale.
"În viitoarea PAC vor exista instrumente financiare clare pentru organizarea producătorilor şi înregistarea produselor tradiţionale, dar şi pentru acoperirea costurilor cu înregistrarea şi pe partea de asistenţă tehnică şi promovare. Produsele trebuie însă puse în valoare pentru că nu este suficient să faci într-o fabrică sau alta un produs şi să spui că este tradiţional, trebuie să te pui de acord pe o anumită zonă. Toate produsele care poartă o anumită denumire trebuie să aibă aceeaşi reţetă, chiar dacă cine le produce în fabrica lui. Ulterior, trebuie să poţi promova produsele pe piaţă, să faci marketing, să afle lumea de ele", a subliniat comisarul european Dacian Cioloş.
Acesta s-a arătat mulţumit de faptul că România este reprezentată la acest târg de produsele tradiţionale, dar consideră că trebuie să mergă mai departe, "să înceapă valorificarea acestora".
"Cred că este nevoie să se facă un pas înainte, să treacă de la a vorbi de produse tradiţionale la valorificarea acestora. Acum este evident că suntem în piaţa comună, există cerere pe piaţă, există produse, trebuie doar puse cap la cap şi folosite instrumentele avute la dispoziţie pentru a le promova la nivel european. Aici lumea le apreciază, dar trebuie să le şi găsească în magazine. Nu cred că este o problemă de legislaţie, noi ne cam împiedicăm în documente şi hârtii. Este vorba mai mult de organizarea producătorilor, de o asistenţă tehnică care trebuie acordată permanent, de competenţă din partea autorităţilor naţionale şi judeţene şi de un pic de simţ practic, care există, dar care trebuie structurat", a adăugat comisarul Cioloş.
România este ţară parteneră în acest an la 'Săptămâna Verde' - cea mai importantă expoziţie din lume în domeniul industriei alimentare, agriculturii şi horticulturii, 60 de firme fiind prezente în pavilionul României. La ediţia din acest an expun peste 1.600 de companii din 53 de ţări, în 26 de pavilioane ce ocupă 115.000 mp. Organizatorii germani aşteaptă ca în cele 10 zile de expoziţie să intre pe porţile centrului expoziţional peste 400.000 de vizitatori. Pe lângă rolul de platformă de afaceri, târgul are şi caracterul unui festival al tradiţiilor gastronomice şi folclorice, având un impact mediatic de anvergură, atât în Germania, cât şi în plan global.

Din culisele 'Săptămânii Verzi':

Gurile rele spun că în meniul oferit de România la ceremonia de deschidere din 19 ianuarie, pentru cei peste 5.000 de invitaţi, era trecută şi laba de urs, pe lângă celelalte tradiţionale româneşti, dar berlinezii s-au arătat reticenţi pentru că ursul este emblema capitalei Germaniei. Stema oraşului Berlin este reprezentată de un urs negru, iar pădurile din această ţară nu mai sunt populate cu urşi. Aşa că delicatesa a fost ştearsă din meniul celor prezenţi la dineul oficial al 'Săptămânii Verzi'.

România şi-a făcut reclamă cum a putut la târgul de la Berlin, cu o maramureşeancă tânără şi focoasă şi caierul ei de tors, cu toiagul umplut cu horincă, cu jocurile şi muzica populară, cu porcul umplut şi slănina ardelenească din porc de Mangaliţa dar şi cu renumita frunză din Carpaţi, care s-a potrivit mănuşă cu verdele săptămânii berlineze. Ce-i drept am avut şi avem de partea noastră un comisar european inteligent, modest şi iubitor de tradiţii. Per total...a fost bine pentru România în 2012!