Vitamina K la naștere - tot mai mulți părinți refuză, iar asta poate avea implicații neurologice majore pentru nou-născut

Un studiu realizat la Florida International University Herbert Wertheim College of Medicine și prezentat în cadrul celui de-al 78-lea Congres Anual al American Academy of Neurology (26 februarie 2026), a analizat tendințele globale privind refuzul administrării vitaminei K la nou-născuți și consecințele neurologice asociate. Cercetarea arată o creștere a refuzului parental, cu un impact disproporționat asupra riscului de hemoragie intracraniană și dizabilitate neurologică pe termen lung.

Rezumat

• Refuzul administrării intramusculare a vitaminei K rămâne <1% în majoritatea spitalelor din SUA, dar este în creștere.

• În Minnesota, rata a crescut de la 0,9% în 2015 la 1,6% în 2019.

• Internațional, refuzul variază între 1–3% (Canada, Noua Zeelandă, Scoția) și depășește 30% în unele centre de nașteri.

• Nou-născuții fără profilaxie intramusculară au un risc de 81 ori mai mare de a dezvolta hemoragie prin deficit de vitamină K.

• Dintre cazurile raportate:

  • ~63% au prezentat hemoragie intracraniană.

  • ~14% au decedat.

  • ~40% dintre supraviețuitori au dezvoltat dizabilități neurologice pe termen lung.

• Refuzul vitaminei K este asociat cu refuzul ulterior al vaccinurilor și altor măsuri profilactice.

Context

Administrarea intramusculară a vitaminei K la naștere previne hemoragia prin deficit de vitamină K (HDVK), o afecțiune rară, dar severă. Forma tardivă de HDVK se manifestă frecvent prin hemoragie intracraniană (HIC), asociată cu o mortalitate de 15–20% și până la 50% dizabilitate neurologică pe termen lung.

Vitamina K nu este vaccin, ci un supliment esențial, având în vedere că nou-născuții prezintă niveluri fiziologic scăzute. Creșterea refuzului acestei intervenții simple pare să urmeze tendințele generale de ezitare față de intervențiile medicale preventive.

Despre studiul actual

Design și metodologie

• Tipul studiului: revizuire sistematică a literaturii

• Perioada analizată: 2005–2025

• Surse: PubMed și Google Scholar

• Studii incluse: 25 studii peer-reviewed

Datele extrase au vizat:

• Prevalența refuzului vitaminei K

• Incidența hemoragiei prin deficit de vitamină K

• Rezultatele clinice neurologice

• Motivele parentale pentru refuz

• Asocierea cu refuzul vaccinurilor

Limitare

Studiul a analizat date publicate anterior și nu a urmărit longitudinal nou-născuți individuali, neputând determina riscul exact individual.

Rezultate

Tendințe în Statele Unite

• Minnesota: creștere de la 0,9% (2015) la 1,6% (2019)

• California, Connecticut, Iowa (2018–2019): 0,2–1,3%

• Peste 50% dintre cadrele medicale au perceput o creștere a refuzului

Tendințe internaționale

• Canada, Noua Zeelandă, Scoția: 1–3%

• Unele centre de nașteri: >30%

Riscul de hemoragie și complicații neurologice

Nou-născuții fără profilaxie intramusculară au un risc de 81 ori mai mare de a dezvolta forma tardivă de hemoragie prin deficit de vitamină K.

În seriile de cazuri analizate:

• ~63% dintre sugari au prezentat hemoragie intracraniană

• ~14% au decedat

• ~40% dintre supraviețuitori au dezvoltat:

  • tulburări cognitive

  • crize epileptice

  • deficite motorii

Asocierea cu ezitarea medicală ulterioară

Refuzul vitaminei K s-a corelat puternic cu refuzul altor intervenții:

• SUA: risc de 90 ori mai mare de a refuza vaccinarea anti-hepatită B și profilaxia oculară neonatală

• Canada: risc de 14,6 ori mai mare de nevaccinare la 15 luni

• Noua Zeelandă: risc de 14,1 ori mai mare

Factori asociați refuzului

• Nașterea la domiciliu

• Îngrijirea de către moașă

• Filosofii „naturale”

• Teama de durere

• Îngrijorări privind conservanții

• Informații eronate

Concluzii

Deși refuzul vitaminei K rămâne relativ rar, tendința ascendentă identificată între 2005 și 2025 reprezintă un semnal de alarmă neurologic major. Datele arată un risc extrem de crescut de hemoragie intracraniană, mortalitate și dizabilitate neurologică permanentă — complicații în mare parte prevenibile.

Pentru neurologi și specialiști în dezvoltare pediatrică, această evoluție sugerează o posibilă creștere a poverii tulburărilor neurodezvoltării prevenibile. Implementarea consilierii prenatale și a unor strategii clare de comunicare medicală este esențială pentru reducerea dizabilității neurologice evitabile.