Recuperarea lui Wim in urma alcoolismului

de Rupert Wolfe Murray, reprezentant al clinicii Castle Craig in Romania
traducere de Silvana Prodan

Wim van der Plas a fost pacient la clinica Castle Craig in 2011, iar recent ne-a trimis vesti despre viata lui in urma tratamentului pentru alcoolism.

 

Am ales sa ii reproducem povestea mai jos, pentru a motiva si alte persoane aflate in procesul de recuperare sau care au nevoie de inspiratie pentru a face pasul catre tratamentul propriilor probleme cu dependenta.

Terapeutul lui Wim ne-a oferit o scurta introducere referitoare la povestea acestuia:

“Wim mi-a fost pacient si l-am sustinut in procesul de recuperare, in calitate de terapeut. Si eu am trecut prin acest proces cu multi ani in urma si ne aflam oarecum amandoi pe acelasi drum. Desi am avut micile noastre neintelegeri din cand in cand, Wim m-a impresionat, pentru ca am regasit in el cele trei calitati esentiale pentru recuperare: sinceritate, deschidere si dorinta de schimbare.

 

Toate acestea au facilitat relatia noastra terapeutica pe parcursul tratamentului.

Am fost foarte incantat sa primesc povestea lui sincera despre experienta in tratament. In mesajul sau subliniaza importanta de a-ti cunosti prioritatile si de a pastra lucrurile cat mai simple. Wim isi construieste o noua viata prin parcurgerea procesului de recuperare, si nu invers, nu o viata in care acest proces sa reprezinte doar o mica parte.

Povestea lui imi aminteste de puterea exemplului celor care fac ceea ce e bine. Ma incurajeaza in munca mea de zi cu zi ca terapeut, ma ajuta in propriul meu proces de recuperare si sunt sigur ca ii va inspira si pe altii.”

Povestea lui Wim
”Am consumat alcool timp de 35 de ani. Am incercat sa renunt la alcool de multe ori, fara sa reusesc. In urma internarii la o clinica olandeza, nu am mai baut alcool timp de jumatate de an, apoi am participat la sedintele de Alcoolici Anonimi si am reusit sa ma abtin timp de un an.

 

De fiecare data, ceva se intampla, iar eu reluam consumul de alcool. Intr-un final, mi-am pierdut locul de munca, permisul de conducere si sotia.

 

Pe 11 ianuarie 2011, am decis sa ma internez la Castle Craig, asa ca am sunat la biroul lor din Haga, iar doua luni mai tarziu eram deja pacient la clinica din Scotia. Ajunsesem intr-o situatie disperata, nu imi doream decat sa renunt la dependenta.

 

Eram incantat de faptul ca urma sa merg intr-o tara straina. Cei de la Castle Craig m-au asteptat la aeroport si astfel a inceput aventura.

Cand am ajuns la Castle Craig, aveam emotii, dar oamenii au fost foarte prietenosi, iar curand, ma simteam ca acasa. In primele sase saptamani am urmat cura de dezintoxicare, am lucrat din greu si am depus mult efort cu ajutorul unui terapeut excelent.

 

Am intalnit o multime de pacienti si mi-am dat seama ca nu sunt singurul cu aceasta problema.

 

Ma simteam minunat si incet incet am inceput sa simt schimbarea si sa inteleg ca e posibil sa o iau de la capat.

Dupa dezintoxicare, am fost transferat  la Unitatea de Ingrijire Prelungita timp de 12 saptamani, unde mi-a fost atribuit un alt terapeut. In fiecare zi, in timpul sedintelor de terapie, discutam despre problemele mele. Am invatat foarte mult de la el. In plus, am participat la cat de multe intalniri de Alcoolici Anonimi am putut, in Edinburgh, insa preferata mea era cea organizata in strada Cockburn.

Inainte de a ma intoarce acasa, am conceput un plan de tratament aftercare impreuna cu terapeutul meu, care continea si o lista de recomandari pe care sa le pun in practica odata cu intoarcerea mea in Olanda. In primii 2 ani dupa tratament, participam la 5-7 intalniri pe saptamana, nu mergeam la nicio petrecere sau in puburi si nu tineam deloc alcool acasa.

Am pastrat legatura saptamanal cu terapeutul meu prin mesaje, e-mailuri si convorbiri telefonice. Am calatorit la Edinburgh de 8 ori pentru a participa la intalnirile AA de pe strada Cockburn, iar uneori ma intalneam cu terapeutul meu in Edinburgh si mergeam impreuna sa luam cina.

 

In comunitatea de Alcoolici Anonimi am intalnit oameni care mi-au devenit cei mai buni prieteni. Anul trecut in septembrie am vizitat Castle Craig pentru prima oara dupa terminarea programului de tratament, iar faptul ca personalul de acolo si-a adus aminte de mine m-a lasat cu un sentiment foarte placut.

La intoarcerea acasa, mi-a fost foarte greu sa imi gasesc de lucru, dar nu am renuntat. In cele din urma am fost angajat la o brutarie, unde munca era grea si salariul foarte mic.

 

Dupa un an, mi-am dat demisia, deoarece jobul devenise mult prea stresant, ceea ce ar fi putut provoca dorinta mea de a bea din nou. A trebuit sa imi pun recuperarea pe primul loc.

 

Inca imi caut de lucru si fac voluntariat pentru a-mi ocupa timpul. Prioritatea mea trebuie sa fie sa nu consum alcool deloc.

 

Atata timp cat reusesc, viata mea merge bine. Stiu ca trebuie sa am grija pentru a nu reveni la vechile obiceiuri si comportamente. Incerc sa imi petrec timpul alaturi de oamenii potriviti, iar ei sunt atenti si pot depista in caz ca apare ceva din vechiul meu comportament.

Sfatul meu pentru cei care termina tratamentul la Castle Craig si isi incep calatoria de recuperare pentru toata viata - este sa urmeze planul pe care l-au construit alaturi de terapeutul lor, sa participe la intalnirile AA, sa isi gaseasca un “sponsor” (“sponsorul” reprezinta un alt alcoolic in recuperare care este deja abstinent de ceva vreme si dispus sa ajute un alt proaspat membru AA in renuntarea la alcool si parcurgerea pasilor spre recuperare si abstinenta), sa evite locurile pe care le frecventau in trecut, sa pastreze legatura cu Castle Craig si cu alti fosti pacienti si sa fie sinceri atat cu ei insisi, cat si cu cei din jur.

 

De fapt e foarte simplu: nu bea alcool si nu consuma droguri: astazi si asa mai departe in fiecare zi.

Acum, trei ani mai tarziu, pot sa zic ca sunt multumit cu viata mea, am prieteni noi in Olanda si in Scotia, am o iubita si mi-am recuperat permisul de conducere. Nu in ultimul rand, duc o viata fericita, din care alcoolul lipseste cu desavarsire. Le sunt foarte recunoscator celor de la Castle Craig pentru ca m-au ajutat sa realizez toate acestea.”