Screeningul genomic al nou-născutului, o nouă eră a prevenției bolilor rare la copii

Screeningul neonatal reprezintă una dintre cele mai eficiente intervenții de sănătate publică, oferind identificarea timpurie a bolilor rare printr-un proces rapid, cu acoperire extinsă și costuri reduse. Totuși, progresele recente în medicina genomică și de precizie au depășit ritmul cu care programele tradiționale de screening pot adăuga noi condiții. În Statele Unite, timpul mediu necesar pentru a introduce o nouă boală în programul de screening neonatal este de aproximativ 9 ani. 
Integrarea secvențierii genomice (gNBS – genomic Newborn Screening) în aceste programe promite o extindere considerabilă a numărului de boli detectabile, inclusiv a celor fără biomarkeri specifici, cum sunt unele forme de cancer pediatric. În plus, gNBS oferă flexibilitate pentru actualizarea rapidă a listelor de condiții, la un cost incremental scăzut, și permite reutilizarea datelor genomice pe parcursul vieții individului în scopuri clinice sau de cercetare.

Deși potențialul gNBS este considerabil, implementarea sa la scară populațională ridică multiple provocări etice, logistice și de sănătate publică. Nu există încă un consens privind momentul optim de obținere a consimțământului, metodele de testare, condițiile ce ar trebui incluse sau modalitățile de gestionare a rezultatelor. Mai multe studii internaționale – printre care GUARDIAN (SUA) și BabyDetect (Belgia) – investighează fezabilitatea diferitelor modele de implementare. În acest context, studiul BabyScreen+ vine cu o abordare integrată, evaluând practic, psihologic și etic modul în care secvențierea genomică poate fi integrată într-un sistem public de sănătate.

Despre studiul BabyScreen+

Studiul BabyScreen+ a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de nou-născuți în cadrul unui sistem public de sănătate, evaluând 605 gene asociate cu afecțiuni tratabile, cu debut precoce în copilărie. Genomul a fost analizat folosind probe de sânge uscat (dried blood spots – DBS), în paralel cu screeningul neonatal standard (stdNBS). Cercetătorii au investigat atât fezabilitatea tehnologică și performanța analitică, cât și impactul clinic, implicațiile psihosociale și acceptabilitatea parentală.

Participanți și metode

Din 1.288 de părinți interesați, 1.000 de nou-născuți au finalizat testarea. Probele de sânge au fost procesate cu o rată de reușită de 92%, iar toate eșecurile inițiale au fost recuperate prin reextragerea ADN-ului. Durata medie până la raportarea rezultatului genomic a fost de 13 zile, respectând obiectivul de 14 zile pentru 73% dintre cazuri.

Validarea metodologică, efectuată pe 108 cazuri clinice de sugari cu boli critice, a demonstrat o sensibilitate de peste 97%. Analiza automată a permis raportarea directă a 45% dintre probe ca „risc scăzut”, restul necesitând revizuire manuală. În total, au fost identificate 16 cazuri (1,6%) cu risc crescut pentru afecțiuni genetice tratabile.

Rezultate

Diagnostic și impact clinic

Cele 16 rezultate cu probabilitate ridicată de boală genetică au condus la intervenții medicale variate:

• 9 cazuri (gene: G6PD, MT-RNR1, RYR1) – măsuri preventive pentru evitarea declanșării bolii;
• 5 cazuri (gene: FBN1, GNAS, ENG, GJB2, DICER1) – introducerea unor programe de supraveghere (ecocardiografii, analize biochimice, investigații imagistice, evaluări audiologice);
• 2 cazuri (gene: PKHB, UNC13D) – tratament imediat instituit, inclusiv transplant medular precoce în cazul hemofagocitozei limfohistiocitare (HLH).

Într-un caz de hipotiroidism congenital, gNBS a identificat etiologia exactă (mutație în GNAS), oferind informații utile pentru supraveghere și consiliere familială. Testarea rudelor de gradul I a dus la 20 de diagnostice suplimentare (12 părinți și 8 frați), subliniind beneficiul extins al acestei abordări.

Fezabilitate și performanță tehnică

Implementarea secvențierii genomice din DBS s-a dovedit fezabilă la scară pilot, cu doar 3,2% probe care au necesitat reanaliză. Fără reextragere, două cazuri de afecțiuni severe ar fi fost ratate. Optimizarea proceselor a redus rata de eșec de la 28% la sub 5%, confirmând posibilitatea standardizării tehnologice în sistemele publice.

Perspective parentale și impact psihosocial

Din 998 de părinți care au completat chestionarele, 80% au declarat că decizia de a participa a fost „ușoară”, iar 92% ar recomanda testul altor familii. Motivația principală a fost dorința „de a ști la ce să se aștepte în privința viitorului copilului”. Nivelurile de anxietate s-au menținut scăzute, iar regretul decizional a fost aproape nul.

Părinții care au primit rezultate pozitive au raportat beneficii clinice și emoționale, subliniind valoarea informațională a diagnosticului precoce și importanța consilierii genetice imediate. Scorul mediu de „empowerment” a fost de 26,3 din 30, indicând o adaptare pozitivă la rezultat.

Interpretare

Studiul BabyScreen+ demonstrează fezabilitatea integrării screeningului genomic în sistemul public folosind infrastructura existentă pentru screeningul neonatal standard. Modelul propus – bazat pe consimțământ prenatal digital, utilizarea cardurilor DBS și analiză genomică acreditată – minimizează impactul logistic și poate fi scalat național cu investiții moderate în automatizare și formare profesională.

Prin identificarea precoce a condițiilor tratabile și a mutațiilor cu relevanță familială, gNBS oferă un potențial transformator pentru sănătatea populațională. Totuși, pentru a atinge aplicabilitatea clinică la scară națională, sunt necesare studii longitudinale extinse care să evalueze cost-eficiența, echitatea accesului și efectele psihosociale pe termen lung.

Limitări și perspective viitoare

Limitările principale ale studiului includ dimensiunea relativ mică a cohortei și reprezentarea disproporționată a părinților cu educație superioară. Extinderea la nivel național ar necesita procesarea a peste 300.000 de probe anual și dezvoltarea unor rețele integrate de laborator, consiliere genetică și monitorizare clinică.

În viitor, reutilizarea datelor genomice obținute la naștere ar putea permite screeninguri suplimentare personalizate de-a lungul vieții, reducând costurile și crescând eficiența intervențiilor preventive. Totodată, ar fi necesară o integrare sigură cu dosarele medicale electronice și un cadru etic clar pentru utilizarea secundară a datelor genomice.

Concluzie

Studiul BabyScreen+ demonstrează că screeningul genomic neonatal este fezabil, sigur și acceptabil pentru familii. Implementat într-un cadru public, acesta poate extinde semnificativ sfera bolilor detectabile precoce, contribuind la prevenția bolilor rare, la managementul personalizat al riscului genetic și la consolidarea sănătății publice. Următorul pas îl reprezintă scalarea națională și evaluarea longitudinală a impactului asupra sănătății populației.