Sensibilitatea senzorială și sprijinul partenerului în depresia perinatală: influențe asupra mamei și copilului

Perioada perinatală, ce începe în săptămâna 22 de sarcină și se încheie la 7 zile după naștere, este una dintre cele mai solicitante tranziții din viața unei femei. Modificările fiziologice, psihologice și relaționale pot transforma această etapă într-un moment vulnerabil pentru sănătatea mintală. Aproximativ 10–25% dintre femei dezvoltă simptome de depresie perinatală, care pot afecta semnificativ atât bunăstarea maternă, cât și dezvoltarea copilului. Un studiu longitudinal recent desfășurat în Italia a investigat evoluția depresiei perinatale în rândul unui grup de mame fără diagnostic clinic, analizând rolul sensibilității senzoriale (un factor individual stabil) și al sprijinului perceput din partea partenerului (un factor contextual), precum și impactul depresiei prenatale asupra temperamentului bebelușilor.
Literatura de specialitate a evidențiat numeroși factori de risc pentru depresia perinatală, printre care sprijinul social scăzut, istoricul de afecțiuni psihice și trăsături de personalitate. Un concept mai recent – sensibilitatea senzorială procesată (Sensory Processing Sensitivity, SPS) – descrie o trăsătură biologică stabilă prezentă la aproximativ o treime din populație, asociată cu o procesare profundă a stimulilor și o reactivitate emoțională crescută. Femeile cu acest profil pot fi mai expuse riscului de a dezvolta simptome depresive în contexte solicitante, precum perioada perinatală. Totodată, sprijinul oferit de partener – emoțional, instrumental și informațional – este un factor de protecție important, dar a fost puțin explorat în combinație cu SPS.

Despre studiu

Cercetarea a inclus 88 de mame recrutate din populația generală (non-clinică), care au fost urmărite în patru momente: în ultimul trimestru de sarcină și la 3, 6 și 9 luni postpartum. Participantele au completat chestionare privind simptomele depresive (scala EPDS), sprijinul perceput din partea partenerului și trăsătura SPS. Temperamentul bebelușilor a fost evaluat la 3 luni, cu accent pe dimensiunea afectului negativ, respectiv frustrarea, frica și tristețea.

Studiul a utilizat analize de creștere latentă pentru a evalua traiectoriile depresiei în timp și modele de regresie multivariată pentru a testa influența SPS și a sprijinului partenerului asupra simptomelor depresive, precum și legătura dintre depresia prenatală și temperamentul bebelușilor.

Rezultate

Traiectoria depresiei perinatale

Nivelul mediu de depresie în sarcină a fost sub pragul clinic (scor mediu EPDS: 0,83), iar simptomele au scăzut ușor, dar semnificativ, de-a lungul celor 9 luni postpartum. Perioada imediat următoare nașterii (0–3 luni) a fost cea mai vulnerabilă, cu o ușoară creștere a simptomelor, posibil influențată de modificări hormonale și stresul adaptativ al maternității. Această evoluție este considerată tipică pentru o populație non-clinică și nu reflectă depresie majoră, ci mai degrabă o dispoziție fluctuantă post-partum.

Rolul sensibilității senzoriale și al sprijinului partenerului

Trăsătura SPS a fost asociată pozitiv și semnificativ cu simptomele depresive în toate etapele perinatale. Femeile cu sensibilitate ridicată au raportat mai frecvent dispoziții scăzute și dificultăți emoționale, în special la 3 și 6 luni postpartum. Sprijinul perceput din partea partenerului în timpul sarcinii a fost asociat cu o reducere a simptomelor depresive atât în perioada sarcinii (β = –0,42), cât și la 6 luni postpartum (β = –0,32). Sprijinul postnatal (la 3 și 9 luni) nu a avut un efect protector semnificativ. Nu a fost identificată o interacțiune semnificativă între SPS și sprijinul partenerului, ceea ce sugerează că pentru femeile foarte sensibile ar putea fi necesare forme suplimentare de suport (grupuri de sprijin, intervenții mindfulness, suport extins din partea rețelei sociale).

Depresia prenatală și afectul negativ la sugari

Depresia maternă în timpul sarcinii a prezis semnificativ afectul negativ al bebelușului la 3 luni (β = 0,34), explicând 12% din variația totală. Asociația a fost susținută în special de subscala frică (β = 0,46), sugerând că anxietatea maternă prenatală ar putea fi internalizată de copil. Tristețea și frustrarea nu au fost semnificativ influențate. Acest rezultat este în concordanță cu ipoteza programării prenatale, conform căreia stresul matern în timpul sarcinii influențează reactivitatea copilului la stimuli prin mecanisme hormonale (cortizol).

Implicații și concluzii

Acest studiu aduce o contribuție valoroasă la înțelegerea depresiei perinatale în contexte non-clinice, evidențiind că:

Declinul dispoziției imediat după naștere este frecvent, dar de intensitate redusă în rândul mamelor fără afecțiuni psihice preexistente;
Sensibilitatea senzorială reprezintă un factor individual de risc, iar screeningul acesteia în perioada prenatală ar putea permite identificarea timpurie a femeilor vulnerabile;
Sprijinul partenerului în timpul sarcinii are un efect protector semnificativ, mai puternic decât sprijinul postnatal;
Depresia maternă prenatală influențează negativ reactivitatea emoțională a sugarilor, în special în direcția anxietății (frică), cu potențiale consecințe asupra dezvoltării ulterioare.

Direcții viitoare și intervenții recomandate

Pe baza acestor rezultate, se recomandă:

Programe personalizate de sprijin psihologic în sarcină, în special pentru femeile cu sensibilitate crescută;
Promovarea participării active a partenerului încă din perioada prenatală, nu doar în post-partum;
Programe de intervenție timpurie care să integreze elemente de suport tactil și interacțiune afectivă mamă-copil, pentru a reduce afectul negativ la sugari;
Studii suplimentare în populații clinice, cu eșantioane mai mari și instrumente validate pentru evaluarea sprijinului perceput.

Aceste concluzii subliniază importanța unei abordări multidimensionale în îngrijirea sănătății mintale materne, care să țină cont atât de trăsăturile individuale ale mamei, cât și de contextul relațional, cu implicații directe asupra dezvoltării timpurii a copilului.

Data actualizare: 19-06-2025 | creare: 19-06-2025 | Vizite: 122

Bibliografie

Sperati, A., et al. (2025). Maternal depression during the perinatal period: the role of Sensory Processing Sensitivity and social support and its impact on infants’ negative affect. Frontiers in Psychology. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2025.1551016

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Studiu explică de ce femeile experimentează dureri cronice mai frecvent decât bărbații

Un nou studiu condus de profesorul Dr. Tuan Trang de la University of Calgary ar putea explica de ce femeile sunt m...

Femeile care au HIV îmbătrânesc mai repede

Un studiu condus de Stephanie Shiau, profesor asistent la Departamentul de Biostatistică și Epidemiologie de la R...

Un model de învățare automată a determinat asocierile dintre alăptare și sindromul metabolic la femei

Sindromul metabolic, care include hipertensiunea, dislipidemia, rezistența la insulină și obezitatea centrală, ...

Terapia de substituție hormonală poate preveni demența la femei
Înotul în apă rece are beneficii semnificative pentru femeile aflate la menopauză
Redefinirea sindromului ovarelor polichistice: percepții internaționale asupra caracteristicilor clinice și a necesității schimbării denumirii
Fumatul pasiv crește riscul de cancer de sân cu 24% pentru femei

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Simptomele de depresie la mame - cum apar și cum evoluează pe parcursul perioadei perinatale

Sănătatea mintală a mamelor este un factor de risc recunoscut pentru dezvoltarea problemelor la copii. Există �...

Legătura bidirecțională între depresia perinatală și bolile autoimune

Un studiu recent de la Institutul Karolinska, publicat în revista Molecular Psychiatry, a descoperit o asocie...

Cercetătorii examinează legătura dintre depresia perinatală și riscul de deces

Un studiu recent publicat în BMJ a analizat legătura dintre depresia perinatală și riscul crescut de deces la f...

Asocieri bidirecționale între tulburările premenstruale și depresia perinatală (studiu suedez)

Reducerea depresiei prenatale crește șansele unei nașteri la termen

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum