Sfârșitul ochelarilor - Metoda LIRIC: tratament laser fără tăieturi pentru corectarea vederii

O echipă de cercetători de la Universitatea din Bochum (Germania), condusă de profesoara Stephanie Joachim de la Institutul de Cercetare Experimentală în Oftalmologie al Spitalului Universitar Knappschaft Kliniken, în colaborare cu compania SCHWIND eye-tech-solutions, dezvoltă o metodă non-invazivă de corectare a vederii care ar putea elimina necesitatea ochelarilor sau a lentilelor de contact. Studiul face parte din proiectul HARMONY, finanțat de Ministerul Federal al Cercetării, Tehnologiei și Spațiului din Germania.

Context

Defectele de refracție – precum miopia, hipermetropia și presbiopia – afectează o mare parte a populației globale. Ochelarii și lentilele de contact, deși eficiente, sunt adesea incomozi, se murdăresc ușor și pot interfera cu activitățile zilnice sau profesionale. În ultimele decenii, chirurgia refractivă laser, bazată pe tehnologia femto-secundă, a devenit o alternativă frecventă pentru corectarea acestor probleme.

Procedurile clasice, cum sunt LASIK sau SMILE, modifică forma corneei prin îndepărtarea unei porțiuni de țesut, astfel încât lumina să fie focalizată corect pe retină. Cu toate acestea, tratamentele actuale implică tăieturi și ablație tisulară, sunt contraindicate la persoanele cu cornee subțire și nu pot corecta presbiopia. În plus, modificările fiziologice ale ochiului pe parcursul vieții pot face ca efectele intervenției să se diminueze, necesitând revenirea la ochelari.

Despre studiul actual

Proiectul HARMONY își propune să revoluționeze tratamentele refractive prin dezvoltarea unei metode fără incizii, numită LIRIC (Laser-Induced Refractive Index Change), care nu îndepărtează țesut și nu provoacă leziuni structurale.

Metoda utilizează tot un laser cu femtosecunde, însă cu parametri energetici mult mai mici, sub pragul de deteriorare a corneei. Scopul este modificarea indicelui de refracție al țesutului cornean fără a afecta integritatea sa.

Cercetătorii nu au elucidat complet mecanismul fizico-chimic al acestei transformări, însă ipoteza actuală este că energia laserului deplasează moleculele de apă și modifică matricea extracelulară a celulelor corneene, ducând la o reorganizare optică a țesutului.

Pentru faza experimentală, echipa folosește cornee de porc, provenite din produse secundare ale industriei alimentare. Prin intermediul unui dispozitiv demonstrator construit de SCHWIND, se trasează linii fine în stratul mijlociu al corneei (stroma), modificând numai partea superioară a acestuia.

Dispozitivul este programat să efectueze iradierea laser în mod automat, ceea ce generează o tranziție graduală între zonele tratate și cele netratate – o diferență esențială față de metodele convenționale, unde tăieturile sunt clar vizibile.

Rezultate

După tratament, corneele sunt supuse unei serii riguroase de teste pentru a verifica siguranța și eficacitatea metodei:

• Tomografie în coerență optică (OCT) – pentru evaluarea grosimii corneei și a structurii interne;

• Analize biomecanice – pentru determinarea rezistenței tisulare;

• Cântărirea absolută a corneei – pentru detectarea modificărilor de conținut apos;

• Analize tisulare și genetice – pentru identificarea potențialelor efecte adverse precum moarte celulară sau inflamație.

Rezultatele preliminare au fost încurajatoare. Echipa nu a observat efecte toxice sau inflamatorii semnificative, ci doar modificări izolate ale țesutului cu proprietăți similare unei lentile, ceea ce confirmă ipoteza că indicele de refracție a fost modificat cu succes.

Potrivit prof. Joachim, „nu s-au identificat consecințe dăunătoare semnificative, ci doar modificări optice controlate – exact ceea ce ne dorim”.

Perspective și aplicații clinice

Deși tehnologia se află încă în stadiul preclinic, cercetătorii estimează că va mai dura câțiva ani până la aplicarea sa în practica medicală. Totuși, avantajele potențiale sunt considerabile:

• Eliminarea inciziilor și a ablației tisulare;

• Compatibilitate cu cornee subțiri;

• Posibilitatea de a trata presbiopia;

• Reversibilitate în timp, ceea ce permite repetarea tratamentului la intervale de câțiva ani;

• Acceptabilitate crescută în rândul pacienților temători față de procedurile chirurgicale clasice.

Această metodă ar putea oferi o soluție durabilă și sigură pentru persoanele care doresc să renunțe la ochelari sau lentile de contact, dar care nu sunt eligibile pentru intervențiile laser convenționale.

Prof. Joachim subliniază și impactul social al acestei tehnologii: „Sportivii, piloții sau pompierii – persoane care trebuie să poarte echipamente de protecție – ar beneficia semnificativ de posibilitatea de a vedea perfect fără ochelari.”

Concluzie

Metoda LIRIC, bazată pe modificarea non-invazivă a indicelui de refracție cornean, reprezintă un pas major către tratamentul laser fără tăieturi al defectelor de vedere. Dacă rezultatele promițătoare se vor confirma și în studiile clinice, această tehnologie ar putea inaugura o nouă eră în oftalmologia refractivă – una în care vederea clară și naturală, fără ochelari, devine o realitate accesibilă și repetabilă în siguranță.