Sindromul de apnee în somn și depresia

©

Autor:

Sindromul de apnee în somn și depresia

Sindromul de apnee în somn este un sindrom clinic ce se manifestă în timpul somnului prin obstrucția recurentă a căilor respiratorii superioare care determină reducerea fluxului aerian respirator sau oprirea completă a acestuia la nivelul nasului sau a gurii. Îngustarea parțială sau completă a căilor respiratorii din timpul somnului, conduce la hipoxemie, sforăit zgomotos, microtreziri cu somn fragmentat și neodihnitor. Aceste episoade nocturne și severitatea lor au răsunet puternic de-a lungul zilei prin oboseală diurnă excesivă, somnolență diurnă, deficit de atenție, cefalee matinală, iar pe termen lung prin instalarea depresiei, a anxietății, afectare cognitivă.

Sindromului de apnee în somn forma obstructivă (SASO) este cea mai comună formă a tulburărilor respiratorii din timpul somnului, prevalența fiind în continuă creștere, odata cu creșterea obezității în rândul populației. Se estimează o incidență de aproximativ 10% la sexul M și de 4% la sexul F, aceasta crescând cu înaintarea în vârstă la 17%, respectiv 9%. Deși este o boală atât de prevalentă, de cele mai multe ori rămâne nediagnosticată și netratată.

Factorii de risc care reduc calibrul căilor aeriene respiratorii superioare sunt reprezentați de: obezitate, creșterea circumferinței gâtului peste 43 cm la bărbați și 41 cm la femei, înaintarea în vârstă prin creșterea rezistenței faringiene, postura prin poziție culcată în timpul somnului, anomalii craniofaciale, hipotiroidismul, refluxul gastro-esofagian, alcoolul. De asemenea, Sindromul de apnee în somn forma obstructivă se asociază frecvent cu Hipertensiunea arterială (HTA) rezistentă la tratament, Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), Diabet Zaharat, Accident vascular cerebral (AVC), Depresia.

Depresia este forma cea mai des întâlnită în rândul patologiilor psihiatrice, iar la nivel global, peste 350 milioane de persoane din populația generală manifestă simptome depresive. Există o serie de chestionare validate internațional care cuantifică simptomele depresive și care pot fi aplicate pacienților, de către orice clinician.

Simptomele comune ale SASO și depresiei sunt reprezentate de: fatigabilitate, oboseală diurnă, lipsa de concentrare, somn neodihnitor. În ciuda dovezilor că cele două patologii se asociză frecvent, nu există un acord cu privire la mecanismele care stau la baza acestora. Au fost propuse câteva ipoteze care ar crea puntea dintre cele două patologii. În primul rând, calitatea scăzută a somnului redată prin hipoxie și fragmentarea somnului, conduce la oboseală diurnă excesivă, alterarea dispoziției afective, în timp instalându-se depresia. A doua ipoteză se referă la o cale comună care implică markerii proinflamatori, neurotransmițători sau alți factori necunoscuți până în prezent. În timp ce SASO a fost asociat cu niveluri crescute de Il-6, TNF-α (factorul de necroză tumorală), un răspuns imun care implica citokinele proinflamatorii Il-1, Il-6 și interferoni a fost observat la pacienții cu depresie. Neurotransmițătorii precum serotonina, norepinefrina, acidul gamma-aminobutiric (GABA) pot fi implicați atât în ciclul somn/veghe, cât și în reglarea dispoziției afective. În cele din urmă, deoarece depresia a fost observată în mod frecvent la pacienți cu boli medicale cronice, coexistența SASO cu alte comorbidități (boli cardiovasculare, sindrom metabolic, patologie neurologică, pulmonară, endocrinologică), poate scădea calitatea vieții, ducând în continuare la alte boli cronice, inclusiv depresie.

Terapia gold standard în tratamentul SASO este reprezentată de presiunea continuă pozitivă în căile respiratorii (CPAP). Fiind un proces mecanic, obstrucția de la nivelul căilor respiratorii este învinsă de sistemul CPAP reprezentat de o atelă pneumatică permanentă a orofaringelui care se opune colapsului inspirator prin intermediul unor nivele de presiune stabilite în fucție de necesitățile pacientului. Un tratament eficient nu trebuie cuantificat doar prin îmbunătățirea numărului de evenimente obstructive cuantificate prin indicele de apnee-hipopnee (AHI), ci și prin sporirea calității somnului, a calității vieții de zi cu zi, deoarece acesta din urmă este motivul real care îi determină pe pacienți să se adreseze specialiștilor.

Abordarea terapeutică este esențială în ambele patologii, iar adresarea către un medic de specialitate este necesară când nu se obține o îmbunătățire semnificativă a simptomelor prin terapia standard cu CPAP.

Pentru programări ne puteți contacta la numărul de telefon 0356178178.

Data actualizare: 15-12-2021 | creare: 15-12-2021 | Vizite: 143
Bibliografie
1. Johan Verbraecken, et.al. ERS Handbook: Respiratory Sleep Medicine 2021
2. Garbarino S, et al. Association of Anxiety and Depression in Obstructive Sleep Apnea Patients: A Systematic Review and Meta-Analysis. Behav Sleep Med, 18(1):35-57, 2020. doi:10.1080/15402002.2018.1545649
3. YH Chen, JK Keller, JH Kang et al, Journal of Clinical Sleep Medicine 2013, 5: 419-23
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.