Soc anafilactic - primul ajutor

©

Autor:

Soc anafilactic - primul ajutor
Socul anafilactic este un exemplu de reactie de hipersensibilitate.

Cercetarile au demonstrat ca prevalenta socului anafilactic este de 50-2000 de episoade din 100.000 de persoane sau 0,05 - 2.0%. De asemenea, s-a constatat ca aproximativ 1 din 3,500 de pacienti a avut un episod de soc anafilactic in timpul desafsurarii studiului (anii 1993-2004). Dintre aceste cazuri de anafilaxie, un milion sunt cauzate de veninul animalelor si 0,4 milioane, alunelor.

Hipersensibilitatea si socul anafilactic

Reactia imuna apare ca un raspuns fiziologic indreptat catre microorganisme sau celule tumorale, insa hipersensibilitatea reprezinta o stare de reactivitare crescuta, bazata pe mecanisme imunologice, care apare ca urmare a expunerii repetate a organismului la anumite structuri antigenice.

Hipersensibilitatea este specifica si presupune existenta unui contact sensibilizant (initial), a unei perioade de latenta si a unui contact declansator (reexpunerea la antigenul care a realizat contactul sensibilizant).

Hipersensibilitatea este de mai multe tipuri, iar socul anafilactic se incadreaza in tipul I.
Caracteristic acestui tip de hipersensibilitate este timpul rapid de instalare (de ordinul minutelor, 15-30 minute) dupa contactul declansator.

Anafilaxia se instaleaza in special la expunerea la diferite toxice, proteine, medicamente sau alloantigene de transplant.

Un soc anafilactoid poate fi provocat de substante precum: codeina, morfina, vancomicina sau substantele de contrast utilizate in domeniul imagisticii. Diferenta intre socul provocat de acestea si socul anafilactic clasic este neparticiparea imunoglobulinelor E in cazul socului anafilactoid, spre deosebire de cel anafilactic.

Socul anafilactic este un tip de soc vasogen, adica are efecte asupra calibrului vascular.

Prezenta socului anafilactic poate fi banuita daca simptomele se dezvolta in decurs de cateva minute dupa ce persoana respectiva a fost intepata/ muscata de o insecta, a consumat un aliment la care era alergic sau a luat un medicament care ar fi putut sa provoace o astfel de stare in cazul acesteia.

Semnele si simptomele obisnuite ale socului anafilactic

  • piele calda la atingere
  • pielea poate fi rosie sau sa prezinte macule (pete)
  • wheezing, dispnee, dificultati de respiratie
  • pulsul rapid
  • hipotensiunea arteriala
  • greata
  • voma
  • crampe abdominale

Decesul in cazul socului anafilactic este frecvent, intrucat survin dificultatile severe de respiratie. Inflamatia tesuturilor de la nivelul cailor respiratorii poate determina bronhospasm, cu blocarea cailor aeriene.

In momentul in care se constata ca o persoana prezinta o schimbare brusca a culorii pielii, puls mare, polipnee, privire fixa, stare de inconstienta, ameteala sau agitatie si se banuieste instalarea socului anafilactic (existand anumiti factori care ar fi putut sa-l declanseze), este obligatoriu sa se cheme ajutor medical de urgenta!

De asemenea, este recomandat, daca persoanele apropiate dumneavoastra au o sensibilitate ce le predispune la aparitia alergiilor, sa aveti la indemana o trusa medicala de urgenta bine echipata.
Aceasta trusa ar trebui sa includa adrenalina (epinefrina) care poate fi administrata in caz de soc anafilactic, folosind seringi pentru injectii hipodermice sau un auto-injector de unica doza.

Adrenalina opreste rapid tumefierea cailor aeriene, permitand bolnavului sa respire mai usor.

Socul anafilactic este o urgenta medicala, de aceea trebuie sa se reactioneze rapid!

Daca se indeplinesc sfaturile prezentate in timp util, persoana respectiva isi revine din soc.

Pacientii cu simptome de anafilaxie severa trebuie sa primeasca inainte de toate interventiile standard: oxigen, monitorizare cardiaca si acces intravenos. Aceste masuri sunt potrivite pentru un pacient asimptomatic care are un istoric de reactii alergice serioase si care a fost re-expus la alergenul respectiv. Pentru pacientii cu reactii strict locale, nu este necesar sa se adopte masuri mai complexe decat cele standard.

Externarea pacientilor cu anafilaxie depinde de severitatea reactiei initiale si de raspunsul la tratament. Pacientii cu simptome neamenintatoare de viata pot fi supravegheati pentru 4 - 6 ore dupa efectuarea tratamentului, pentru a se constata eficienta acestuia si apoi oprit. Pacientii cu soc anafilactic sever sau care nu raspund la tratament, cu simptome cardio-vasculare si respiratorii trebuie sa fie tratati si observati pentru o perioada mai lunga de timp in sectia de urgenta.

Prognoza generala a socului anafilactic este buna, cu o rata a mortalitatii mai mica de 1%,  daca se intervine la timp. Totusi, riscul mortii este crescut la acei pacienti cu astm preexistent, mai ales daca acesta nu este compensat.
Riscul de recurenta pare a fi destul de crescut, fiind estimat la aproximativ 1 caz din 12.

Pentru a preintampina o astfel de urgenta medicala

Este recomandat sa se faca teste alergologice care presupun testarea persoanei la cei mai raspanditi alergeni:
  • alergeni acarieni (pneumalergenici) sunt prezenti in mediul in mediul inconjurator: polen, acarieni, parul animalelor.
  • alergeni alimentari (trofalergeni) sunt prezenti in alimentatie;  arahidele, de exemplu.
  • alergeni de contact: sunt substante chimice sau naturale susceptibile a provoca o alergie prin simplul contact (detergenti, metale, cosmetice, plante)
  • alergenii medicamentosi: antibiotice, antiiinflamatoare, anestezice, substante de contrast s.a;  pot provoca reactii alergice, indiferent de modul lor de administrare.

Daca persoana afla in urma analizelor, sau din istoricul sau ca are o predispozitie catre alergii, trebuie sa evite contactul cu posibili alergeni si sa anunte medicul inainte de prescrierea unui tratament, pentru evitarea instalarii unui soc anafilactic.

De asemenea, daca o persoana a suravietuit unui soc anafilactic, aceasta trebuie sa investigheze cauza, sa evite expunerea la orice substanta cu astfel de potential si sa aiba intotdeauna la indemana o trusa medicala dotata cu adrenalina.

Data actualizare: 27-10-2019 | creare: 18-09-2012 | Vizite: 26919
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Abordarea terapeutică a bolnavului aflat în stare de șoc
  •