Studii

Studiul arată că suplimentarea cu vitamina D3 la copiii obezi nu reduce markerii inflamatori (CRP, IL-6, TNF-α), dar scade nivelul de leptină, sugerând un efect metabolic, nu antiinflamator.

Analiza GBD 2021 arată o prevalență de 7,34 milioane de cazuri de diabet tip 1 la tineri, cu o incidență în creștere și proiecții de triplare a cazurilor noi până în 2045.

Revizuire narativă despre reprogramarea metabolismului aminoacizilor în cancerul mamar: glutamina, serina, arginina și triptofanul sunt reprogramate diferit în subtipurile moleculare (TNBC, HER2+, Luminal). Identificate multiple ținte terapeutice: GLS1 (CB-839), PHGDH, ADI-PEG20, transportori SLC.

Meta-analiza pe 181 de pacienți cu carcinom vulvar avansat arată o rată de răspuns de 21% la imunoterapie, cu beneficii superioare în terapia combinată, dar necesită validarea unor biomarkeri.

Revizuirea evaluează utilizarea IA (ML/DL) în caracterizarea plăcii coronariene prin OCT, IVUS și CCTA, demonstrând performanțe de nivel expert în detectarea vulnerabilității plăcii.

Revizuirea demonstrează că exercițiul fizic îmbunătățește structura și funcția ventriculului stâng și drept la pacienții cu diabet zaharat tip 2, susținând prescrierea sa ca intervenție terapeutică.

Revizuirea analizează terapiile actuale și viitoare pentru ATTR-CM, subliniind importanța diagnosticului precoce și provocările clinice în alegerea tratamentelor modificatoare de boală.

Revizuirea analizează rolul moleculei MET în NSCLC, evidențiind inhibitorii TKI pentru mutația METex14 și aprobarea ADC-ului telisotuzumab vedotin pentru supraexpresia MET în 2025.

Revizuire comprehensivă privind clasificarea, patofiziologia și managementul hipertensiunii pulmonare, subliniind importanța centrelor de expertiză și a noilor terapii moleculare.

Revizuire privind neuroprotecția în boala Parkinson: mecanisme patofiziologice, provocări metodologice și candidați terapeutici (inhibitori LRRK2, GBA1, anti-alfa-sinucleină) în studii clinice.

Studiul analizează impactul somnului asupra bolii coronariene, demonstrând că durata sub 6 ore crește riscul cu 26%, iar apneea obstructivă în somn triplează riscul de infarct miocardic.

Revizuirea demonstrează că inhibitorii SGLT2 reduc ateroscleroza prin mecanisme pleiotrope (antiinflamatorii, endoteliale, metabolice), fiind benefici în boala cardiovasculară aterosclerotică.

Revizuire clinimetrică internațională ce recomandă 8 teste neuropsihologice pentru evaluarea atenției, memoriei de lucru și funcției executive în boala Parkinson, optimizând diagnosticul clinic.

Revizuirea arată că retragerea practicilor de screening oncologic contraindicate durează între 4 și 16 ani, cu persistența utilizării testului PSA la vârstnici, subliniind necesitatea supravegherii.

Studiul demonstrează că stenoza arterială nu este principalul predictor al infarctului sau AVC, subliniind necesitatea tratamentului farmacologic al plăcii vulnerabile în locul revascularizării.