Studii medicale

Studiul analizează valoarea ctDNA în cancerul mamar precoce, evidențiind potențialul de detecție a bolii reziduale minime, dar și limitările tehnice și clinice actuale pentru utilizarea de rutină.

Studiul LYSA (n=84) demonstrează că monitorizarea ctDNA după 4 cicluri de tratament are o valoare predictivă pozitivă de 89% pentru progresia LMPBCL, superioară PET-CT (50%).

Studiul REACH demonstrează că tratamentul pe termen lung cu hidroxiuree la doză maximă tolerată îmbunătățește creșterea staturo-ponderală la copiii cu drepanocitoză, fără a afecta pubertatea.

Studiul demonstrează că mutațiile KRAS, spre deosebire de NRAS, se asociază cu un prognostic nefavorabil în LAM, în special în prezența rearanjamentelor KMT2A, necesitând stratificarea riscului.

Craniectomia fosei medii cu ciment de hidroxiapatită pentru defecte tegmentale a asigurat o rată de succes de 100% (fără recurențe) la 15 pacienți urmăriți timp de 3–6 luni postoperatoriu.

Teretizarea sintetică prin sistem sutură-buton oferă stabilitate completă și previne luxația recurentă sau necroza avasculară în displazia de șold severă la copii fără ligament rotund nativ.

Studiul arată că grefa fibulară liberă vascularizată contralaterală asigură o consolidare de 100% și rezultate funcționale excelente la 9 ani în reconstrucția după adamantinom tibial.

O revizuire clinică evidențiază că disfuncția combinată a sistemelor dopaminergic și colinergic reprezintă un mecanism central în autism, deschizând calea către noi terapii combinate.

Ghid practic pentru CIDP: criterii de diagnostic, monitorizare clinică, strategii de reducere a dozelor și conduită terapeutică în caz de non-răspuns la tratament.

O revizuire a mecanismelor prin care persistența virală și autoimunitatea determină progresia miocarditei către cardiomiopatie dilatată, evidențiind diagnosticul prin RMC și limitele terapeutice.

Revizuirea sistematică pe 2.929 de copii cu boala Behçet evidențiază un fenotip pediatric distinct, dominat de manifestări mucocutanate (97,8%) și o asociere de 50% cu alela HLA-B51.

Meta-analiză în rețea pe 23.120 de pacienți: riscul de ARIA variază semnificativ între anticorpii anti-β-amiloid și este influențat decisiv de prezența alelei genetice APOE ε4.

Studiu prospectiv pe 14.476 pacienți arată că SIRI este un predictor superior pentru recurența AVC la 1 an, fiind ușor de calculat din hemoleucograma standard.

Studiul eMERGE (20.421 pacienți) arată că 14,3% din adulți au factori de risc genetic pentru boala coronariană, validând fezabilitatea utilizării scorurilor poligenice în practica clinică.

Prima revizuire sistematică (160 pacienți) arată că ablația prin câmp electric pulsat (PFA) este fezabilă și sigură pentru aritmii ventriculare, cu succes acut de 92-93%, similar cu radiofrecvența.