Un studiu de cohortă amplu confirmă siguranța vaccinului ARNm în primul trimestru de sarcină

Un studiu observațional prospectiv realizat de Centrul Embryotox de Teratologie Clinică și Siguranța Medicamentelor în Sarcină din Germania, în colaborare cu Institutul Federal pentru Vaccinuri și Biomedicamente Paul Ehrlich, a evaluat siguranța vaccinării cu mARN anti-COVID-19 în primul trimestru de sarcină în ceea ce privește riscul de apariție a malformațiilor congenitale. Studiul a fost publicat în contextul unui interes crescut privind protecția gravidelor împotriva COVID-19, dar și al lipsei de date inițiale legate de siguranța vaccinării timpurii în sarcină.
Infecția cu SARS-CoV-2 în timpul sarcinii este asociată cu un risc crescut de complicații materne și neonatale. Deși vaccinurile cu mARN s-au dovedit eficiente încă din 2020, recomandările privind administrarea în timpul sarcinii au fost prudente, inițial excluzând primul trimestru. Studiile anterioare au indicat beneficiile vaccinării în reducerea riscului de complicații, însă foarte puține cercetări au analizat în mod direct riscul de malformații congenitale în urma vaccinării în perioada critică de organogeneză (săptămânile 2–12 de gestație).

Despre studiu

Design și populație studiată

Studiul a fost unul prospectiv, observațional, comparând 1.828 de femei gravide care au primit un vaccin cu mARN în primul trimestru (Comirnaty® sau Spikevax®) cu 1.955 de gravide nevaccinate în aceeași perioadă. Ambele cohorte au fost constituite din cazuri contactate de Centrul Embryotox pentru consiliere teratologică.

Criterii de includere și excludere

Au fost incluse doar sarcinile urmărite prospectiv, cu date complete despre expunere, fără co-expuneri teratogene și fără boli maligne materne. Sarcinile pierdute (avorturi spontane, întreruperi de sarcină) au fost incluse dacă aveau diagnostic prenatal de malformație majoră.

Date colectate și metodologie

Participantele au completat chestionare standardizate la începutul contactului și la aproximativ 8 săptămâni după data estimativă a nașterii. Au fost colectate date privind vârsta, indicele de masă corporală, comportamente de risc (fumat, alcool), istoricul obstetrical și rezultatul sarcinii. Malformațiile congenitale au fost codificate conform ICD-10 și clasificate conform ghidului EUROCAT 1.5 de către doi experți independenți.

Analiza statistică

S-a utilizat regresie logistică multivariată pentru calculul raportului de șanse ajustat (aOR), cu imputarea valorilor lipsă și analize de sensibilitate multiple. Analiza a fost realizată în conformitate cu recomandările STROBE și înregistrată oficial.

Rezultate

Rata totală a malformațiilor congenitale majore

• Vaccinate: 68 din 1.762 (3,86%)
• Nevaccinate: 53 din 1.717 (3,09%)
• Raport de șanse ajustat: 1,30 (IC 95%: 0,90–1,86) – fără semnificație statistică

Malformații pe aparate și sisteme

Cele mai frecvente au fost malformațiile cardiace congenitale:
• Vaccinate: 1,82% (în special defecte septale – VSD, ASD)
• Nevaccinate: 0,87%
• Totuși, șase din cele 18 cazuri de VSD la gravidele vaccinate au fost diagnosticate la mame care au primit vaccinul după săptămâna 11, ceea ce reduce probabilitatea unei cauzalități.

Alte constatări notabile:
• Diferențe crude ușor mai mari în grupul vaccinat pentru anomalii ale tractului urinar (0,91% vs. 0,47%)
• Nicio diferență semnificativă pentru anomalii ale sistemului nervos, membrelor, ochilor sau tractului gastrointestinal

Caracteristici neonatale

• Vârsta gestațională medie la naștere: 39+6 săptămâni (vaccinate) vs. 39+3 săptămâni (nevaccinate)
• Nașteri premature: 3,9% (vaccinate) vs. 7,5% (nevaccinate)
• Greutate medie la naștere: 3440 g (vaccinate) vs. 3375 g (nevaccinate)

Analiza retrospectivă

Au fost analizate 73 cazuri retrospective suplimentare, dintre care 8 au prezentat malformații congenitale majore de tipuri variate, fără un tipar sugestiv de asociere cu vaccinarea.


Concluzii

Rezultatul principal al studiului indică absența unui risc crescut semnificativ statistic de malformații congenitale majore după vaccinarea cu mARN anti-COVID-19 în primul trimestru de sarcină. Diferențele observate la anumite subgrupuri (inimă, rinichi) nu pot susține în prezent o relație cauzală, fiind probabil influențate de factori de detecție sau de raportare.

Recomandări și implicații:
• Vaccinarea cu mARN rămâne sigură din perspectiva teratogeniei, în contextul datelor disponibile.
• Dacă este posibil, vaccinarea femeilor de vârstă reproductivă ar trebui să aibă loc înainte de concepție sau după primul trimestru pentru a evita îngrijorările legate de perioada critică de organogeneză.

Limite ale studiului:
• Posibil bias de selecție, dat de natura voluntară a contactării Embryotox
• Lipsa unor date importante pentru ajustare completă (nivel educațional, atitudine față de sarcină)
• Posibil bias de detecție datorat accesului crescut la ecografii specializate în grupul vaccinat



Perspective viitoare

Este necesară continuarea monitorizării și efectuarea de studii suplimentare cu design riguros, care să includă urmărirea pe termen lung a copiilor născuți după vaccinarea prenatală, pentru a clarifica eventualele riscuri subtile sau întârziate. În același timp, beneficiile vaccinării materne pentru sănătatea mamei și a nou-născutului trebuie integrate în decizia informată privind imunizarea în sarcină.