Pediculoza pubiană

Pediculoza pubiană este infecția cu o specie de păduchi cu afinitate crescută pentru zona genitală. Numiți și păduchi lați sau lăței, aceștia fac parte din specia Pthirus pubis și pot fi diferențiați de păduchii specifici capului prin aspectul lățit, turtit, ca de crab.

Păduchii lați pot coloniza și alte regiuni ale corpului acoperite de păr des, dar niciodată scalpul. Pediculoza pubiană este cuprinsă în bolile cu transmitere sexuală, dar poate, în unele cazuri, să fie contractată și în urma contactului cu obiecte contaminate (scaun de toaletă, lenjerie, cearșaf).

Tratamentul implică utilizarea unui șampon, unei loțiuni sau creme cu o substanță activă împotriva Pthirus pubis.

Cauze și factori de risc

Singura gazdă a Pthirus pubis este omul. Lățeii au axul lung de 1-1,8 mm atunci când ajung la maturitate, ceea ce îi poate face greu de depistat în regiunea pubiană. Acești paraziți se hrănesc cu sângele uman, atașându-se la piele cu ajutorul unor cârlige. Spre diferență de păduchii specifici capului, cei pubieni sunt mai puțin mobili, rămânând atașați de firul de păr între prânzuri. Păduchii lați preferă zona pubiană acoperită de păr și pot uneori să fie prezenți și în alte localizări cu păr des (sprâncene, barbă și mustață, torace, axilă). Acest lucru nu este comun dacă infecția este observată la timp, dar poate avea loc în cursul infestărilor masive. Înmulțirea acestor paraziți se realizează prin ouă numite lindini, care sunt depuse la baza firului de păr și eclozează în circa 7-10 zile. Un ciclu întreg de viață al unui păduche pubian durează în jur de 35 de zile. Păduchele matur nu poate supraviețui fără o gazdă mai mult de o zi, dar ouăle pot rămâne în această stare și o lună, până găsescc o gazdă unde să eclozeze.


Este un mit că pediculoza pubiană ar fi o boală a celor cu o igienă precară. Acești paraziți sunt transmiși prin contact sexual (vaginal, anal, oral) sau folosirea în comun a unor obiecte infestate. Prezervativul nu protejează împotriva transmiterii păduchilor lați. Infecția este egal distribuită pe sexe și are un maxim de incidență în cadrul categoriei de vârstă activă sexual.


Factorii de risc pentru pediculoza pubiană sunt:

  • Numărul crescut de parteneri sexuali
  • Contactul sexual sau schimbul de obiecte personale cu o persoană infectată


Semne și simptome

Prurit în zona genitală
Cel mai comun simptom al infestării cu păduchi lați este apariția pruritului (senzație de mâncărime) pubian, cu intensificare pe timpul nopții. Dat fiind ciclul de viață al Pthirus pubis, pot trece și câteva săptămâni de la momentul infecției până la apariția acestui simptom. Pruritul se datorează substanțelor iritative din saliva parazitului, care sunt deversate în piele atunci când acesta se hrănește.


Alte simptome includ:

  • Inflamație a zonei genitale și leziuni de grataj (escoriații datorate scărpinatului)
  • Pete cu tentă albastruie (maculae cerulea - reacție locală tipică pentru păduchii lați, ce apare după hrănirea parazitului)
  • Prezența unei pudre fine, negricioasă în lenjeria de corp (materialul de dejecție al păduchilor)


Obiectivarea pediculozei pubiene se realizează prin observarea păduchilor și/ sau a lindinilor. Deși sunt dificil de observat, fiind de dimensiuni reduse, pacientul poate uneori să relateze prezența acestora, atașați de firul de păr. Poate fi de ajutor folosirea unei lupe atunci când nu pot fi văzuți cu ochiul liber. Faptul că sunt relativ imobili asigură că acești paraziți nu vor trece neobservați, la un examen clinic atent.

 

Complicațiile pediculozei pubiene se datorează leziunilor de grataj, care pot uneori să se infecteze bacterian. Afecțiunile mai frecvente sunt furunculul (infecția folicului pilo-sebaceu, de natură stafilococică) și impetigo (infecție dermatologică, de etiologie stafilococică sau streptococică, ce evoluează cu multiple vezicule).

Diagnostic

Clinic

Anamneza care relevă prurit genital, cu predilecție pe timpul nopții, la o persoană activă sexual, sugerează deja prezența pediculozei pubiene. La examenul clinic, se pot observa păduchii și lindinii, dar și maculae cerulea, semn patognomonic. Este necesară verificarea regiunii anale și a părului de pe restul corpului (axile, sprâncene, piept, păr facial).
Infecția evoluează mai frecvent cu infestare a genelor și sprâncenelor la copii. În acest caz, transmiterea a avut loc cel mai probabil de la unul dintre părinți, care trebuie și ei examinați. În plus, este necesară anamneza atentă și examinarea pentru a depista urmele unui abuz, deși această modalitate de transmitere este rară.

Paraclinic

În cazul rar al unui diagnostic inconcludent, se poate utiliza microscopia directă a produselor biologice suspectate (ouă, paraziți). Examinarea zonei infestate cu lampa Wood (cu lumină UV) evidențiază lindinii și paraziții ca având fluorescență galben-verzuie.


Deși diagnosticul este aproape întotdeauna clinic, se recomandă realizarea unui panou complet de investigații pentru boli cu transmitere sexuală. S-a constatat că circa 30% dintre persoanele cu pediculoză pubiană au și alte boli cu transmitere sexuală, incluzând:


Tratament

Măsuri generale

Odată cu diagnosticul și tratamentul infecției, este necesară decontaminarea obiectelor ce au intrat în contact cu persoana afectată. Se recomandă spălarea lenjeriei intime și a cearșafurilor la temperaturi înalte și curățarea riguroasă a toaletei, pentru a evita transmiterea infecției la alți membrii ai familiei.

Medicamentos

Tratamentul etiologic al pediculozei pubiene este unul local, cu substanțe active împotriva Pthirus pubis. Scopul tratamentului este eradicarea tuturor paraziților vii și a lindinilor. Unele substanțe sunt eficiente pe ambele categorii și necesită o singură aplicare, pe când majoritatea atacă doar paraziții vii și necesită reaplicare după eclozarea ouălelor (la 7 zile). Se recomandă, ca și regim terapeutic, una dintre următoarele:

  • Aplicarea unei loțiuni cu permethrin 1%; după ce acționează 10 minute, se clătește
  • Loțiune cu piretrină și piperonyl butoxide, aplicată în același mod


Rezistența Pthirus pubis la acțiunea acestor medicamente este în creștere. În caz de eșec terapeutic, se pot folosi produse cu substanțe active precum malathion (0,5%; cremă ce se aplică și se spală după 8-12 ore), lindane (sub formă de loțiune sau șampon) sau ivermectin (cu administrare per os).


Ca și indicații generale, aplicarea unui produs împotriva pediculozei pubiene se realizează:

  • Pe toate zonele corpului acoperite de păr des, cu excepția regiunii din jurul ochilor
  • După igienizarea și uscarea tegumentelor
  • În strat suficient de gros (câțiva milimetri)
  • Loțiunile și șampoanele se aplică timp de câteva minute, apoi se clătesc; cremele trebuie să acționeze 8 până la 24 de ore până când sunt clătite; timpul poate fi diferit și depinde de substanța activă și forma de condiționare a preparatului
  • Unele produse necesită reaplicare după 4-7 zile
  • Același produs nu va fi reaplicat decât o dată


Femeilor însărcinate sau care alăptează li se poate recomanda folosirea produselor cu permethrin sau asocierea piretrină și piperonyl butoxide. Ivermectin și lindane sunt contraindicate în această perioadă.
În cazul infestării zonei peri-orbitare (gene), se recomandă utilizarea unui unguent oftalmic, pe bază de parafină, și a pansamentului ocluziv de două ori pe zi, timp de 8 zile. Dacă la sfârșitul unei cure mai există ouă vizibile, tratamentul se continuă încă 10 zile. Scopul este „sufocarea” păduchilor, substanțele anti-parazitare uzuale având un potențial iritativ crescut pentru ochi.
Este necesară informarea și examinarea persoanelor care ar putea fi infestate (parteneri sexuali din ultimele 1-3 luni, familie).


În cazurile simple de pediculoză pubiană, tratamentul poate fi realizat la domiciliu. Este necesară prezentarea la medic dacă:

  • Există dubii în privința diagnosticului
  • Sunt prezente leziuni sau infecții datorate scărpinatului
  • Tratamentul implică o persoană sub 18 ani
  • Produsul disponibil fără rețetă, aplicat conform indicațiilor de pe ambalaj, nu a eradicat infecția
  • Sunt prezente semne ale implicării genelor


Recomandări

Pentru a preveni infestarea altor persoane, se recomandă abstinența sexuală timp de 7-10 zile de la începerea tratamentului, sau până când eradicarea infecției este certă. În cadrul unui cuplu, ambii parteneri infestați trebuie tratați, iar contactul sexual va fi reluat doar după vindecare. Nu este necesar tratamentul preventiv al contacților intimi, ci doar în cazul obiectivării infecției. Pentru a reduce șansa infestării cu păduchi lați, probarea costumelor de baie în magazine se realizează peste slipul propriu.


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Lindini
  • Păduchi în cap - tratamentul corect
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum