Sedentarism

Sedentarismul este un termen medical folosit pentru a caracteriza stilul de viata fara activitate fizica regulata. Se regaseste in tarile dezvoltate sau in curs de dezvoltare si este caracterizat de citit, activitate in fata calculatorului sau vizionarea programelor TV pe toata perioada zilei fara exercitii fizice efectuate. Un stil de viata sedentar contribuie la numeroase cauze de deces care pot fi prevenite.

Lipsa exercitiilor fizice determina atrofierea muschilor, scurtarea si slabirea acestora cu cresterea succeptibilitatii la leziuni. In plus exercitiile fizice regulate este asociat cu functionarea sistemului imun, astfel o reducere a exercitiilor fizice este in general acompaniata de slabirea sistemului imunitar.

Lipsa activitatii fizice este una dintre principalele cauze de deces din lume. Inactivitatea fizica este estimata a cauza 1. 9 milioane de decese global. Efectele unui stil de viata sedentar pot contribui la anxietate, boli cardiovasculare, mortalitate la barbatii in virsta si dublarea riscului de deces la femeile virstnice, depresie, diabet, cancer de colon, hipertensiune arteriala, obezitate, osteoporoza. Stilul de viata sedentar creste cauzele de deces si dubleaza riscul de boala cardiovasculara afirma OMS. Aproximativ 2 milioane de decese pe an sunt atribuite inactivitatii fizice, determinind OMS sa emita o avertizare asupra sedentarismului. Acesta este considerat a fi printre primele 10 cauze de deces din lume. Dupa studiile OMS 60% dintre persoanele din lume duc o viata sedentara.

Inactivitatea fizica, alaturi de fumat si dieta saraca devin componente ale vietii de astazi conducind la cresterea rapida a incidentei bolilor precum diabet, boli cardiovasculare sau obezitate. Bolile cronice sunt astazi cauza principala de deces astazi in toate colturile lumii, exceptie facind Africa Sahariana, unde bolile infectioase cum este SIDA sunt cauza principala. Aceste boli pot fi in mare masura prevenite.

Printre masurile preventive recomandate de OMS se numara activitatea fizica moderata pentru 30 de minute pe zi, incetarea fumatului si alimentatia sanatoasa. In plus fata de modificarile individuale ale stilului de viata se recomanda si adoptarea de tactici guvernamentale: creearea de rute sigure de mers pe bicicleta si alergat pe strazi, infiintarea de parcuri verzi, elaborarea de legi care sa pedepseasca fumatul in locuri publice si promovarea miscarii in aer liber in scoli, comunitati si servicii de sanatate.

Legatura dintre sedentarism si greutatea corporala:

Activitatea fizica este legata de stilul de viata sanatos si trebuie sa fie parte componenta din rutina de zi a fiecaruia. O data cu cresterea ratei de obezitate si a problemelor de sanatate asociate activitatea fizica este extrem de importanta. Se cunoaste impactul oricarui tip de exercitiu fizic asupra sanatatii si a greutatii. Grasimea corporala in exces este daunatoare corpului si pune mai mult stress mecanic asupra articulatiilor si a tesuturilor adiacente crescind riscul unor tipuri de cancer (cancer de colon, de sin, renal), diabet si boli cardiace. Acei indivizi care fac sport regulat isi mentin o greutate normala si reduc riscul de a dezvolta boli cronice.

Greutatea corporala poate fi clasificata in: subponderal, normala, supraponderala sau obez in functie de indexul de masa corporala. Acest index este calculat prin impartirea greutatea corpului in kg la patratul inaltimii. Acest index nu tine seama de diferenta de cantitate intre grasime si masa musculara. Persoanele cu o masa musculara crescuta pot fi clasificati drept obezi astfel. De aceea indexul de masa corporala este complementat de masurarea circumferintei taliei care indica grasimea abdominala. Grasimea abdominala este asociata cu o varietate de boli. Cu cit aceasta este mai crescuta cu atit riscul de diabet tip II, hipertensiune si boala cardiaca coronara este mai crescut. Un barbat sanatos trebuie sa aiba o circumferinta sub 102 cm, iar o femeie sanatoasa sub 80 de cm.

Tesutul adipos este format din celule de grasime. Datorita influentelor hormonale barbatii sunt predispusi la acumularea de grasime in jurul taliei, in timp ce femeile pe fese si coapse. Nivelul de activitate fizica este legat clar de stabilitatea greutatii. Exercitiile viguroase de orice tip care cresc frecventa cardiaca necesita effort substantial. Exemplele de activitati viguroase sunt: ciclismul, alergatul, aerobicul si sporturile combative precum fotbalul, baschetul, hockei. Copii si adolescentii care participa la aceste tipuri de activitati fizice au un indice scazut de grasime corporala.

Studiile sugereaza ca un nivel de activitate fizica de 1, 8 este necesar pentru a mentine o greutate normala. Acesta este dobindit prin activitate fizica moderata. S-a demonstrat ca un nivel de activitate moderat si mic sunt semnificativ asociate cu cresterea grasimii corporale la barbati si femei. Un individ are nevoie de 60-90 de minute de mers pentru a consuma o cantitate de energie care sa mentine greutatea normala.

Legatura dintre diabet, exercitii fizice si greutate:

Mentinerea greutatii proportionale inaltimii este o cale eficienta de a controla diabetul. Exercitiile fizice pentru 30 de minute zilnic, cinci zile pe saptamina pot preveni prediabetul de a se transforma in diabet zaharat de tip II. Daca o persoana are deja diabet tip II aceiasi cantitate de effort fizic o ajuta la minimalizarea riscurilor medicale si la ameliorarea conditiei patologice.

Alimentele sunt divizate in componente de baza, printre care se gaseste si glucoza eliberate apoi in singe. Pancreasul elibereaza insulina care permite glucozei sa intre in celule ca sursa de energie. Cind oamenii sunt inactivi organismul nu poate folosi insulina eficient. Acest fenomen este cunoscut drept rezistenta la insulina. Apare cind pancreasul elibereaza si mai multa insulina pentru a ajuta, dar in loc sa transforme alimentele in energie le depoziteaza drept grasime. Cresterea de zaharuri in singe conduce la diabet de tip II.

Legatura dintre procesul de imbatrinire si activitatea fizica:

Telomerii sunt secvente repetitive de AND asezate la capatul cromozomilor, protejindu-I de distructie. Cercetatorii de la Colegiul Londonez au descoperit scurtarea telomerilor mai rapida la persoanele inactive. Examinarea gloobulelor albe din singe a descoperit ca lungimea telomerilor se scurteaza cu 21 de nucleotide in fiecare an. Telomerii persoanelor foarte active au o lungime similara cu a celor inactivi dar cu 10 ani mai tineri. Aceasta semnifica ca inactivitatea poate grabi imbatrinirea. Stressul este considerat a avea un impact asupra lungimii telomerilor, iar cercetatorii cred ca exercitiile fizice regulate ajuta la reducerea nivelului de stress.

Legatura dintre sedentarism si bolile cardiovasculare:

Inima depinde de fluxul de singe adecvat, neintrerupt prin cele trei coronare principale. Ateroscleroza apare cind aceste artere coronare devin mai putin flexibile si stenozate. Acestea au un diametru de 3-4 mm. Cind se colabeaza fluxul de singe scade si apar bolile cardiace. Inactivitatea fizica creste riscul de deces prin boli cardiace la barbati cu 52% si cu 28% la femei. Prin dieta sanatoasa si exercitii fizice inima devine mai puternica, singele nu este blocat iar aceste probleme sunt evitate.

Fumatul, obezitatea si sedentarismul asociate cu disfunctiile erectile:

Desi disfunctia erectila este o conditie descoperita mai ales printre barbatii in virsta, etiologia sa este inca putin inteleasa, iar studiile atrag atentia supra asocierii cu stilul de viata. Tulburarea a fost demonstrata a apare mai ales la barbatii care sunt fumatori, obezi si cu o viata sedentara. Acesti factori sunt considerati a fi asociati cu alte conditii patologice: bolile cardiovasculare si cancerul.

Legatura dintre sedentarism si cancer:

Aproximativ 40% dintre cancere pot fi prevenite prin modificarea stilului de viata. In rest decesele pot fi reduse semnificativ prin supraveghere medicala. Doar fumatul determina 5. 4 milioane de decese pe an global, dintre care 1. 5 milioane sunt cancere. Dieta bogata in grasimi si viata sedentara, lipsa exercitiilor, obezitatea, aportul diminuat de fructe si legume, folosirea de pesticide, puluarea apei, fumatul, alcoolul, infectiile sunt factori comuni de risc pentru cancer. Alimentele care protejeaza sunt ceapa, usturoiul, morcovii, rosiile, varza, conopida, soia, legumele cu frunze verzi, cartofii, citricele, merele, cerealele intregi, nucile, alunele.

Cum putem scapa de sedentarism:

-nu folositi masina pentru distante scurte, mergeti pe bicicleta sau pe jos
-folositi scarile si nu liftul
-luati pauze de plimbat in parc
-faceti exercitii acasa (jucati-va cu copilul, animalul de companie)
-mergeti la piscina
-adoptati un animal de companie, un ciine pe care sa-l scoateti la plimbare
-intercationati cu oamenii
-consumati multa apa si mai putina mincare.

Originea sedentarismului la primele populatii umane:

Primii oameni sapiens au aparut in urma cu 50. 000 de ani. Acestia erau nomazi, nu practicau agricultura, traiau in mici grupuri de indivizi. Alimentatia de baza a acestor populatii mici umane era formata din fructele si animalele padutilor. Insasi practica vinatorii si caracterul migrator al vietii lor ii obliga sa fie activi mereu, cu o conditie fizica buna care sa le permita procurarea hranei. Printre acestia nu exista obezitate.

Mai tirziu oamenii au invatat sa domesticeasca animalele, sa cultive legume si fructe. Vinatoarea inca reprezenta o sursa de hrana importanta. Pe masura ce alimentele au putut fi depozitate iar oamenii s-au stabilit in sate primitive hrana nu mai reprezenta o problema. O data ce societatile umane se dezvoltau tot mai mult a survenit progresul tehnologic si superioritatea numerica a indivizilor contribuind la adoptarea unui stil de viata sedentar, activitatile fizice fiind inlocuite de cele mentale.

Organismul si creierul oamenilor preistorici era obinuit sa stocheze sursele de energie alimentara: proteine, grasimi si zaharuri, deoarece acestea erau greu de gasit. Totusi oamenii nu aveau probleme de greutate datorita vietii active.

Astazi, in lumea moderna, unde sursele de hrana sunt la tot pasul, iar oamenii nu mai mai sunt fortati sa vineze sau sa lucreze pamintul obezitatea si sedentarismul sunt tot mai problematice. Creierul si organismul nostru a ramas in genere neschimbat si nu s-a adaptat la modificarile rapide suferite de civilizatia umana. Dorinta puternica de a consuma mereu grasimi si dulciuri chiar daca aceste aliemnte sunt usor de procurat este condusa de creierul preistoric obisnuit cu o viata plina de lipsuri.