Sedentarism

Sedentarism
Sedentarismul este un termen medical folosit pentru a caracteriza stilul de viata fara activitate fizica regulata. Reprezinta o realitate in tarile dezvoltate sau in curs de dezvoltare si este caracterizat de citit, activitate in fata calculatorului sau vizionarea programelor TV pe toata perioada zilei, fara exercitii fizice efectuate.

Un stil de viata sedentar creste contribuie la aparitia a numeroase cauze de deces, care pot fi prevenite.

Lipsa exercitiilor fizice determina atrofierea muschilor, scurtarea si slabirea acestora cu cresterea susceptibilitatii la leziuni. In plus, exercitiile fizice regulate sunt asociate cu functionarea sistemului imun, astfel, o reducere a exercitiilor fizice este in general acompaniata de slabirea sistemului imunitar.

Sedentarismul este una dintre principalele cauze de deces din lume.

Inactivitatea fizica este cauza estimata a 1,9 milioane de decese global. Sedentarismul contribuie la aparitia anxietatatii, incidenta bolilor cardiovasculare (o dubleaza), mortalitate (la barbatii in varsta) si dubleaza riscul de deces la femeile varstnice.
La aceste urmari se adauga: depresia, diabetul, cancerul de colon, hipertensiunea arteriala, obezitatea, osteoporoza, avertizeaza Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).

Aproximativ doua milioane de decese pe an sunt atribuite inactivitatii fizice, determinind OMS sa emita o avertizare asupra sedentarismului: este considerat a fi printre primele 10 cauze de deces in lume!


Dupa studiile OMS, 60% dintre persoanele din lume duc o viata sedentara.

Sedentarismul, alaturi de fumat si dieta dezechilibrata, devin componente ale vietii de astaziBolile cronice cauzate de inactivitatea fizica pot fi in mare masura prevenite.

Printre masurile preventive recomandate de OMS se numara activitatea fizica moderata pentru 30 de minute pe zi, incetarea fumatului si alimentatia sanatoasa.

In plus, fata de modificarile individuale ale stilului de viata, autoritatilor li se recomanda si adoptarea de tactici guvernamentale: crearea de rute sigure de mers pe bicicleta si alergat pe strazi, infiintarea de parcuri verzi, elaborarea de legi care sa pedepseasca fumatul in locuri publice si promovarea miscarii in aer liber in scoli, comunitati si servicii de sanatate.

Legatura dintre sedentarism si greutatea corporala

Activitatea fizica este legata de stilul de viata sanatos si trebuie sa fie parte componenta din rutina zilnica a fiecaruia.

Odata cu cresterea ratei de obezitate si a problemelor de sanatate asociate, activitatea fizica a devenit o chestune extrem de importanta, avand in vedere impactul oricarui tip de exercitiu fizic asupra sanatatii si a greutatii.

Grasimea corporala in exces pune mai mult stres mecanic asupra articulatiilor si a tesuturilor adiacente, creste riscul unor tipuri de cancer (cancer de colon, de san, renal), diabet si boli cardiace. S-a demonstrat ca acei indivizi care fac sport regulat, isi mentin o greutate normala si reduc riscul de a dezvolta boli cronice.

Greutatea corporala poate fi clasificata, in functie de indicele de masa corporala in:
  • subponderala
  • normala
  • supraponderala
  • obeza

Indicele de masa corporala (IMC) se calculeaza prin impartirea greutatii corpului (in kg) la patratul inaltimii.

Unul dintre dezavantajele indicelui de masa corporala este ca nu tine seama de diferenta de cantitate intre grasime si masa musculara. Din acest motiv, persoanele cu o masa musculara crescuta pot fi astfel clasificate drept obeze.

De aceea, indexul de masa corporala trebuie corelat si cu complementat de masurarea circumferintei taliei, ce indica grasimea abdominala.
Grasimea abdominala este asociata cu o varietate de boli. Cu cat aceasta este mai crescuta, cu atat riscul de diabet tip II, hipertensiune si boala cardiaca coronara este mai crescut.


Un barbat sanatos trebuie sa aiba o circumferinta a taliei sub 102 cm, iar o femeie sanatoasa, sub 80 de cm.


Tesutul adipos este format din celule de grasime. Din cauza influentelor hormonale, barbatii sunt predispusi la acumularea de grasime in jurul taliei, in timp ce femeile, pe fese si coapse.

Nivelul de activitate fizica este legat in mod cert de stabilitatea greutatii. Exercitiile viguroase de orice tip care cresc frecventa cardiaca necesita efort substantial.
Exemplele de activitati viguroase sunt: ciclismul, alergatul, aerobicul si sporturile combative precum fotbalul, baschetul, hockei. Copiii si adolescentii care participa la aceste tipuri de activitati fizice au un indice scazut de grasime corporala.

S-a demonstrat ca fie si un nivel de activitate fizica moderat sau scazut sunt semnificativ asociate cu cresterea grasimii corporale la barbati si femei.

Legatura dintre diabet, exercitii fizice si greutate

Mentinerea greutatii proportionale inaltimii este o cale eficienta de a controla diabetul.
Exercitiile fizice realizate timp de 30 de minute zilnic, cinci zile pe saptamana, pot preveni ca prediabetul sa se transforme in diabet zaharat de tip II. Daca o persoana are deja diabet tip II, acelasi efort fizic o ajuta la minimalizarea riscurilor medicale si la ameliorarea conditiei patologice.

Alimentele sunt divizate in componente de baza, printre care se gaseste si glucoza, eliberate apoi in sange.

Pancreasul elibereaza insulina, care permite glucozei sa intre in celule ca sursa de energie. La persoanele sedentare, organismul nu poate folosi insulina eficient. Acest fenomen este cunoscut drept rezistenta la insulina si apare atunci cand pancreasul elibereaza si mai multa insulina pentru a ajuta, insa in loc sa transforme alimentele in energie, le depoziteaza drept grasime.

Cresterea de zaharuri in sange conduce la diabet de tip II.

Legatura dintre procesul de imbatrinire si activitatea fizica

Telomerii sunt secvente repetitive de AND asezate la capatul cromozomilor, protejandu-I de distrugere.

Cercetatorii de la Universitatea din Londra au descoperit ca scurtarea telomerilor se produce mai rapid la persoanele sedentare.

Examinarea globulelor albe din sange a descoperit ca lungimea telomerilor se scurteaza cu 21 de nucleotide in fiecare an. Telomerii persoanelor foarte active au o lungime similara cu a celor inactive, dar cu 10 ani mai tineri.

Rezumand, sedentarismul poate grabi imbatranirea.

Se considera ca stresul are de asemenea un impact asupra lungimii telomerilor, iar cercetatorii cred ca exercitiile fizice regulate ajuta la reducerea nivelului de stres.

Legatura dintre sedentarism si bolile cardiovasculare

Inima depinde de fluxul de sange adecvat, neintrerupt prin cele trei coronare principale.

Ateroscleroza apare cand aceste artere coronare devin mai putin flexibile si stenozate. Acestea au un diametru de 3-4 mm.
Cand se colabeaza (se turtesc), fluxul de sange scade si apar bolile cardiace.

Sedentarismul creste riscul de deces prin intermediul bolilor cardiace cu 52%, la barbati cu 52% si cu 28%, la femei. Printr-o dieta sanatoasa si exercitii fizice regulate, inima devine mai puternica, sangele nu este blocat iar aceste probleme sunt evitate.

Fumatul, obezitatea si sedentarismul, asociate cu disfunctiile erectile

Desi disfunctia erectila este o problema ce apare mai ales la barbatii in varsta, etiologia sa este inca putin inteleasa, iar studiile atrag atentia supra asocierii cu stilul de viata.

S-a demonstrat ca tulburarile de erectie apar mai ales la barbatii fumatori, obezi si cu o viata sedentara. Acesti factori sunt considerati a fi asociati si cu alte conditii patologice: bolile cardiovasculare si cancerul.

Legatura dintre sedentarism si cancer

Aproximativ 40% dintre cancere pot fi prevenite prin modificarea stilului de viata. In rest, decesele pot fi reduse semnificativ prin supraveghere medicala.

Numai fumatul determina 5,4 milioane de decese pe an global, dintre care 1,5 milioane sunt cancere.

Dieta bogata in grasimi si viata sedentara, lipsa exercitiilor, obezitatea, aportul diminuat de fructe si legume, folosirea de pesticide, puluarea apei, fumatul, alcoolul, infectiile sunt factori comuni de risc pentru cancer.

Alimentele care protejeaza sunt ceapa, usturoiul, morcovii, rosiile, varza, conopida, soia, legumele cu frunze verzi, cartofii, citricele, merele, cerealele integrale, nucile, alunele.

Cum putem evita efectele sedentarismului:

  • evitati sa folositi masina pentru distante scurte, mergeti pe bicicleta sau pe jos
  • folositi scarile si nu liftul
  • luati pauze de plimbat in parc
  • faceti exercitii acasa
    jucati-va cu copilul sau cu animalul de companie
  • mergeti la piscina
  • adoptati un animal de companie, un caine pe care sa-l scoateti la plimbare
  • interactionati cu oamenii
  • consumati multa apa si mai putina mancare

Originea sedentarismului la primele populatii umane

Stiati ca?


Primii oameni sapiens au aparut in urma cu 50.000 de ani. Acestia erau nomazi, nu practicau agricultura, traiau in mici grupuri de indivizi. Alimentatia de baza a acestor populatii mici umane era formata din fructele si animalele padurilor.
Insasi practica vanatorii si caracterul migrator al vietii lor ii obliga sa fie activi mereu, cu o conditie fizica buna, care sa le permita procurarea hranei. Printre acestia nu exista obezitate.

Mai tarziu, oamenii au invatat sa domesticeasca animalele, sa cultive legume si fructe. Vanatoarea inca reprezenta o sursa de hrana importanta. Pe masura ce alimentele au putut fi depozitate, iar oamenii s-au stabilit in sate primitive, hrana nu mai reprezenta o problema.
Odata ce societatile umane se dezvoltau tot mai mult, a survenit progresul tehnologic, iar superioritatea numerica a indivizilor a contribuit la adoptarea unui stil de viata sedentar, activitatile fizice fiind inlocuite de cele mentale.

Organismul si creierul oamenilor preistorici erau obinuite sa stocheze sursele de energie alimentara: proteine, grasimi si zaharuri, deoarece acestea erau greu de gasit. Totusi, oamenii nu aveau probleme de greutate, datorita vietii active.

Astazi, in lumea moderna, unde sursele de hrana sunt la tot pasul, iar oamenii nu mai mai sunt fortati sa vaneze sau sa lucreze pamantul, obezitatea si sedentarismul sunt tot mai problematice.

Creierul si organismul nostru au ramas in genere neschimbate si nu s-au adaptat la modificarile rapide suferite de civilizatia umana. Dorinta puternica de a consuma mereu grasimi si dulciuri, chiar daca aceste alimente sunt usor de procurat, este condusa de creierul preistoric, obisnuit cu o viata plina de lipsuri.

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • A fost creat un dispozitiv care te ajută să îți reglezi postura și respirația
  • Culcatul la ore târzii a fost asociat cu alimentația nesănătoasă și sedentarismul
  • O oră de antrenament fizic pe zi poate contracara efectele statului prelungit pe scaun
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK